Desi depresia a fost caracterizata o lunga perioada de timp ca un "dezechilibru chimic" al creierului, oamenii de stiinta au descoperit de atunci ca este, de fapt, mult mai complicata decat atat.
Teoria dezechilibrelor chimice ne ajuta sa intelegem depresia, dar nu explica motivul de la baza acesteia. Oamenii de stiinta cred, insa, ca ea apare ca urmare a unui numar de factori, printre care si inflamatia si stresul cronic.
De asemenea, un studiu recent sugereaza ca depresia si alte tulburari de dispozitie isi pot avea originea in intestine.
Bacteriile intestinale: prietenoase sau nocive
Fiecare om are in jur de 400 de specii de bacterii care traiesc in stomac, fara a le mai lua in calcul pe cele care traiesc pe piele.
Numarul genelor acestor bacterii il depasesc pe cel al tuturor celulelor din corpul uman: genomii bacteriilor si virusilor din intestinele umane se crede ca pot include 2.2 milioane de gene.
De fapt, intestinele actioneaza ca un strat protector contra patogenilor daunatori care au patruns in tractul digestiv inainte ca acestia sa fie absorbiti in sange.
Bacteriile intestinale sunt atat de importante, incat se gasesc si in laptele matern, iar copiii hraniti cu biberonul sunt mai dispusi la alergii si la probleme imunitare pentru ca au pierdut aceste elemente esentiale.
Bacteriile joaca si un rol important in sporirea efectului unor enzime, precum lactaza, sucraza, maltaza, alfa glucozidaza si alcalin fosfataza, precum si in metabolizarea colesterolului si a trigliceridelor pentru a mentine tensiunea stabila.
Bacteriile intestinale sunt atat de importante, incat medicina moderna a apelat la transplanturi fecale pentru a inversa evolutia sindromului colon iritabil, a bolii intestinelor inflamatorii si a infectiilor cronice. Studiile analizeaza in prezent si alte aplicatii a acestei ciudate, dar eficiente interventii.
Nu este de mirare ca bacteriile intestinale sunt o parte insemnata a sistemului imunitar si controleaza echilibrul delicat dintre boala si sanatate. Mai mult, bacteriile din intestine ne afecteaza si creierul.
Dispozitia
Cercetatorii de la Universitatea Griffith din Queensland, Australia, au analizat rezultatele a sapte studii anterioare, care au implicat peste 300 de voluntari, pentru a evalua efectele pozitive ale utilizarii de probiotice asupra simptomelor depresiei, anxietatii si a stresului.
Acestia au scris: “Interesul crescut pentru axa intestine-creier si dovezile crescande ca microbiomul intestinal poate influenta functia sistemului nervos central au condus la ipoteza ca suplimentarea cu probiotice poate avea un efect pozitiv asupra dispozitiei si a unor simptome psihologice, cum sunt depresia si anxietatea.”
Desi unele rezultate ale studiilor au fost inconsistente, cercetatorii au concluzionat ca: “Meta-analiza a aratat ca suplimentarea cu probiotice a dus la o imbunatatire semnificativa din punct de vedere statistic a simptomelor psihologice, prin comparatie cu placebo.”
Alte studii
Aceasta analiza a scos la iveala noi dovezi si a evidentiat potentialul unui tratament cu probiotice, insa nu este singura concluzie stiintifica de acest gen.
Cercetarile publicate in "Lucrarile Academiei Nationale de Stiinta" au aratat ca Lactobacillus rhamnosus, o bacterie prezenta in iaurt, a imbunatatit anxietatea si depresia in studiile pe soareci. Cercetatorii cred ca aceasta bacterie actioneaza asupra sistemului acidului gamma-aminobutiric (GABA) si imbunatatesc comportamentul emotional.
Neurobiologii de la Oxford au descoperit ca prebioticele au un efect anti-anxietate, pentru ca modifica modul in care se transmit informatiile emotionale.
“Prebioticele sunt fibre alimentare (lanturi scurte de molecule de zahar) pe care bacteriile benefice le descompun si le folosesc pentru a se multiplica,” a explicat pentru Huffington Post autorul principal al studiului, neurobiologul si medicul Philip Burnet. “Prebioticele sunt "mancare" pentru bacteriile bune care exista deja in intestine. De aceea consumul de prebiotice mareste numarul de specii de bacterii bune din intestine, care, teoretic, ar trebui sa aiba un efect benefic mai mare decat existenta unor specii unice.”
In cadrul studiului, 45 de studenti sanatosi cu varste cuprinse intre 18 si 45 de ani au luat un prebiotic sau un placebo, zilnic, timp de 3 saptamani. Starea lor mentala a fost apoi evaluata prin teste pe computer, pentru a procesa informatiile emotionale.
Grupul care a consumat prebiotice a fost mai putin sensibil la informatiile negative si a resimtit mai putina anxietate decat grupul cu placebo. Rezultatele si-au gasit corespondente si in alte studii anterioare, in care participantii au primit antidepresive sau medicamente anti anxietate.
In plus, participantii din grupul cu prebiotice au prezentat un nivel mai scazut de cortizol (un hormon de stres asociat cu anxietatea si depresia), conform testelor prelevate din saliva. Studiul a marcat un punct de cotitura in stiinta, deoarece confirma rezultatele unor studii anterioare pe soareci, dar de aceasta data, la oameni.
“Tot timpul auzim pacienti care ne marturisesc ca nu au avut probleme cu depresia sau anxietatea inainte sa aiba probleme cu stomacul,” a mentionat dr. Kirsten Tillisch, autorul principal al studiului, intr-o declaratie. “Studiul nostru arata ca relatia dintre creier si intestine este una de reciprocitate.”
Conform publicatiei "Psihologia azi" (Psychology Today), Ted Dinan, profesor de psihiatrie la Colegiul universitar Cork, arata ca “exista trei mecanisme de baza care influenteaza relatia dintre aceste microorganisme si personalitatea omului: (1) Bacteriile care traiesc in intestine (sau calatoresc prin ele cu iaurtul) sunt structuri necesare pentru componenta unor neurochimicale din aceasta zona, cum ar fi serotonina si dopamina. (2) Acest impact asupra neurochimicalelor are, la randul sau, efect asupra secretiei hormonilor de stres, cum este cortizolul. (3) Bacteriile joaca un rol vital in reglarea sistemului imunitar si a reactiei inflamatorii, care poate sa apara cand lucrurile nu merg asa cum trebuie. Inflamatia este considerata in prezent o cauza principala a depresiei.”
Intestine sanatoase - minte sanatoasa
Sanatatea mentala este complicata si poate fi influentata de mai multi factori, printre care stresul cronic, inflamatia si alte boli existente.
Avand in vedere ca nutritia este fundamentul sanatatii, imbunatatirea dietei poate avea un impact pozitiv asupra acestor factori.
Pentru vindecarea intestinelor, trebuie eliminate alimentele procesate, zaharul si alcoolul si trebuie marit consumul de fibre alimentare provenite din produse proaspete, legume, cereale, fructe oleaginoase si leguminoase.
De asemenea, hidratarea este importanta, precum si consumul de alimente si condimente antiinflamatorii si probioticele.
Iata cateva surse excelente de probiotice si prebiotice:
- Smantana
- Chefir
- Kombucha
- Varza murata
- Kimchi
- Tempeh
- Natto
- Miso
- Lassi
- Paine cu maia
Află la ce folosesc şi cum să alegi cele mai eficiente suplimente cu probiotice din articolul urmator: Cum alegi cele mai bune probiotice?
Sursa utilizata: https://dailyhealthpost.com/gut-bacteria-mood/
