Depresia este ca o fiara inspaimantatoare, intunecata si greu de controlat si multi dintre noi au avut de-a face cu ea. Uneori depresia este atat de profunda si dureaza atat de mult incat oamenii se simt coplesiti si cer asistenta medicala, care duce deseori la prescrierea unor medicamente antidepresive.
Medicamentele pentru depresie, insa, au si efecte secundare, printre care luarea in greutate, pierderea apetitului sexual si, conform unui studiu recent, pot dubla riscul de sinucidere si violenta.
Depresia este tratata ca boala mentala, insa unele studii recente spun ca nu este intotdeauna cazul sa fie tratata in acest mod. Depresia poate avea o cauza fizica, respectiv inflamatia, si odata inlaturata, simptomele se vor diminua semnificativ.
Studiile au asociat recent depresia cu inflamatia cronica. Un studiu din 2012 a mentionat in revista Neuropsihofarmacologia:
"La pacientii cu depresie s-au identificat biomarkeri mariti de inflamatie, respectiv citokinele si proteinele de faza acuta, iar administrarea unor stimuli inflamatori a fost asociata cu dezvoltarea unor simptome depresive. Datele obtinute au mai demonstrat si faptul ca citokinele inflamatorii pot interactiona cu multiple cai implicate in dezvoltarea depresiei, printre care metabolismul monoaminelor, functia neuroendocrina, plasticitatea sinaptica si neurocircuitele relevante reglarii dispozitiei. . . "
Stresul psihosocial, dieta, obezitatea, intestinul permeabil si dezechilibrul dintre celulele T inflamatorii si regulatorii, contribuie, de asemenea, la inflamatie si sunt elemente ce pot fi analizate pentru a dezvolta strategii de preventie relevante atat pentru dezvoltarea depresiei, cat si pentru prevenirea ei.
In aceasta privinta, depresia este rezultatul incercarii corpului de a se apara contra unei reactii inflamatorii. Printre cele mai evidente simptome ale depresiei asociate cu inflamatia din corp sunt lipsa de chef, gandirea incetinita, autoizolarea, modificari ale perceptiei si modificari metabolice. Psihologia evolutionara considera ca aceasta reactie a corpului ne-a protejat in trecut, facandu-ne sa stam in interiorul pesterilor cand eram bolnavi si, astfel, feriti de un posibil atac sau cand prezentam un risc de infectie pentru altii.
In 2013, cercetatorii de la Universitatea Aarhus din Danemarca au analizat registrele de sanatate a peste 3.6 milioane de oameni si au concluzionat ca cei cu stari de inflamatie cauzate de bolile autoimune aveau sanse cu 45% mai mari de a suferi si de depresie. Iar cei care au fost spitalizati pentru o stare de infectie inflamatorie care le ameninta viata au prezentat sanse cu 62% mai mari de a suferi de depresie.
Toate aceste descoperiri si explicatii stiintifice duc la urmatoarea intrebare: Oamenii devin deprimati din cauza unor boli inflamatorii? Sau este posibil ca un proces fizic necunoscut sa determine inflamatia sa declanseze depresia?
Cercetatorii cred ca citokinele din sange, sau mesagerii inflamatorii, ca CRP, interleukin-1 (IL-1), interleukin-6 (IL-6) si TNF-alpha, au legatura si pot prezice depresia.
In cazul depresiei melancolice, de exemplu, celulele albe din sange numite monocite, produc gene pro inflamatorii care declanseaza secretia de citokine. In acelasi timp, scade sensibilitatea cortizolului, despre care se stie ca are rol de protectie contra inflamatiei.
Iar o alta echipa de cercetatori danezi a publicat un studiu in care arata ca nivelul ridicat de proteina C-reactiva, o substanta pe care corpul o produce ca raspuns la o inflamatie, este asociat cu "riscul marit de distres psihologic si depresia la populatia generala.”
Dr. Mercola a observat ca agentii inflamatorii duc informatia la sistemul nervos stimuland nervul vag - care face legatura intre intestine si creier.
“In starile inflamatorii, celulele din creier numite microglii sunt activate. Cand se intampla acest lucru, o enzima numita indoleamina 2 3-dioxigenaza (IDO) impiedica triptofanul sa produca serotonina si melatonina, facandu-l sa produca un agonist NMDA (derivat de amino acid) numit acid quinolinic, care declanseaza anxietatea si agitatia,” spune el.
Studiile arata ca medicamentele antiinflamatorii ar putea trata depresia si ar fi mai putin periculoase decat antidepresivele din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS).
Desi ISRS actioneaza prin stimularea nivelului de serotonina din creier, Peter Jones, profesor de psihiatrie, considera ca o parte din beneficiul antidepresivelor poate veni din faptul ca medicamentele de tipul ISRS par sa diminueze inflamatia din corp, ca efect secundar.
In prezent, medicamentul sirukumab pentru artrita este testat pe persoanele depresive, iar cercetatorii cauta sa creeze medicamente antiinflamatorii care sa actioneze in mod direct asupra depresiei.
Desigur, aceasta solutie pare sa nu faca nimic altceva decat sa inlocuiasca o boala cu alta, un medicament cu altul. Insa cea mai mare descoperire pare a fi o intelegere noua a depresiei, precum si a faptului ca inflamatia, daca este atat de legata de depresie precum arata cercetarile, poate fi redusa printr-o alimentatie ketogenica, ce include multe grasimi sanatoase si putini carbohidrati simpli. Acest tip de alimentatie poate elimina aproape complet proteina C-reactiva.
Chiar si consumul catorva nuci crude ca gustare poate reduce nivelul de inflamatie. O sursa buna de grasimi sanatoase, consumul de oleaginoase crude, de cinci ori pe saptamana, poate reduce semnificativ inflamatia din corp, arata un studiu publicat in "Reuters Health".
Sursa utilizata: http://www.collective-evolution.com/2016/10/19/inflammation-in-the-body-is-now-being-recognized-as-a-physical-cause-of-depression/
