Este normal sa ai perioade de suisuri si coborasuri in viata, insa este deosebit de important sa observam când problemele nu sunt unele de suprafata, ci ar putea avea cauze ce tin de sanatatea noastra.
Daca esti una dintre persoanele care se lupta cu anxietatea si depresia, atunci probabil esti familiarizat cu lipsa de eficienta a tratamentelor aplicate in prezent. De fapt, statisticile arata ca un procent semnificativ de 40% dintre persoanele care primesc tratament, nu raspund la el, in timp ce peste jumatate dintre ele raspund doar partial la terapie. Aceste numere ridica o intrebare importanta. Este posibil ca aceste afectiuni - si tratamentele aplicate - sa fie abordate gresit?
Tot mai multe studii de cercetare sugereaza ca depresia si anxietatea nu sunt boli de sine statatoare, ci doar simptome ale unor inflamatii fizice care pornesc din creier si care pot aparea impreuna cu sau in urma unui element psihologic / eveniment declansator (pierderea unei persoane dragi, divort sau orice fel de astfel de eveniment). Acest lucru ofera noi sperante comunitatii medicale si persoanelor care sufera de aceste afectiuni debilitante. Din perspectiva depresiei si anxietatii ca simptome, pot fi identificate cauze potentiale, precum si metode de tratament alternative.
Boala celiaca sau intoleranta la gluten.
In occident, peste 1% dintre adulti sufera de boala celiaca, o boala autoimuna cauzata de reactia negativa a corpului la gluten, o proteina prezenta in cerealele conventionale, precum grâu, secara si orz. Iar intoleranta la gluten — denumita si sensibilitate non-celiaca la gluten — se estimeaza ca afecteaza de sase ori mai multi occidentali decât boala celiaca.
Desi mecanismul de intoleranta la gluten a corpului nu este inteles pe deplin, impactul este similar cu cel al bolii celiace. Desi problemele digestive sunt cel mai des intalnite, studiile arata ca persoanele ce manifesta aceasta intoleranta pot prezenta ca simptome doar anxietate, depresie si o stare generala de oboseala.
Poti verifica daca suferi de boala celiaca prin intermediul unor analize precum hemograma completa, proteina C reactiva (pentru a se putea evalua inflamatia) nivelul vitaminelor D, E si B12 dar si nivelul grasimilor din fecale ce poate indica si evalua malabsorbtia. Cel mai usor mod de a testa intoleranta la gluten este sa renunti la gluten timp de sase saptamâni pentru a observa daca apar eventuale imbunatatiri.
Apneea in somn.
Sunt doua tipuri de apnee in somn. Apneea obstructiva de somn este cea mai frecventa forma si apare atunci cand tesutul moale din spatele gâtului cedeaza, blocând caile respiratorii in timpul somnului. Apneea centrala in somn, desi nu la fel de frecventa, apare atunci cand creierul "uita" sa spuna corpului sa respire. Un studiu din 2003 a aratat ca unul din cinci persoane depresive suferea de o afectiune respiratorie de somn.
Daca dormi suficient dar nu esti odihnit, sau atipesti des pe parcursul zilei, consulta medicul. Ar putea fi un prim semn al instalarii depresiei.
Expunerea la mucegai toxic.
Expunerea la anumite tipuri de mucegai de interior poate declansa o gama variata de simptome, printre care depresia, ADHD, dificultatea de concentrare, oboseala, infectii cronice ale sinusurilor si diverse probleme pulmonare si neurologice.Gradul de expunere nu trebuie sa fie foarte mare pentru a suferi de pe urma efectelor mucegaiului asupra starii de sanatate. Daca banuiesti ca suferi din cauza expunerii la mucegaiul din interior, este deosebit de important sa consulti un medic .
O boala a tiroidei.
Atat o deficienta a functiei tiroide (hipotiroidism) cat si o functionare exacerbata a acesteia (hipertiroidism) se pot manifesta sub forma de depresie sau anxietate — pe langa alte simptome, precum fluctuatii in greutate si oboseala. Daca suferi de depresie sau anxietate, fa-ti analize la nivelul hormonilor tiroidieni pentru a elimina orice tulburare asociata.
Anumite medicamente.
Anumite medicamente pot avea ca efect secundar sau pot agrava starile de anxietate si depresie. Beta blocantele folosite pentru tratarea tensiunii marite, anumite medicamente pentru acnee, pilulele contraceptionale, sau chiar statinele au incluse pe lista de efecte secundare si depresia.
Daca iei regulat medicamente, verifica componenta acestora si cere sfatul medicului legat de posibilitatea ca medicamentele sa-ti cauzeze sau agraveze starea de anxietate.
Cafeaua.
Un numar de studii, precum acesta, arata o legatura intre consumul de cafea si un nivel marit de anxietate sau depresie prin dependenta pe care aceasta o poate da si usurinta cu care consumul de cafea se poate transforma in abuz. Desi cei mai multi oameni tolereaza fara probleme una sau doua cafele pe zi, daca esti predispus la depresie sau anxietate, ar trebui sa gasesti alternative pentru trezirea de dimineata.
Incearca sa renunti la cafea cel putin doua luni pentru a vedea daca starea ta mentala prezinta imbunatatiri.
O alimentatie nesanatoasa.
In 2011, un studiu a confirmat faptul ca persoanele cu o dieta bogata in produse de patiserie si fast food prezentau un risc cu 51% mai mare de depresie.
Pe de alta parte, o alimentatie bogata in acizi grasi omega-3 (nuci si seminte de in) si antioxidanti (fructe colorate, fructe de padure si verdeturi precum spanac, broccoli si varza furajera[kale]) pot furniza creierului nutrientii necesari pentru a repara deteriorarile produse de radicalii liberi si pentru a-i optimiza functionarea.
Surse:
http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/expert-answers/caffeine-and-depression/faq-20057870
http://www.mindbodygreen.com/0-11425/can-caffeine-worsen-depression-and-anxiety.html
https://www.psychologytoday.com/blog/evil-deeds/200809/is-depression-disease
