Mega Reduceri De Primăvară - 14-20 martie

Comandă telefonic 0770 363 621 Contul meuDespre noiContact
MeniuCaută
  1. Viata Verde Viu
  2. Blog
  3. Hrana vie
  4. Afla cum poate mancarea sa iti influenteze ADN-ul

Afla cum poate mancarea sa iti influenteze ADN-ul

Hrana, desi o conditie esentiala a vietii insesi, este rareori apreciata la adevarata sa valoare. Dincolo de rolul sau conventional ca sursa de energie si blocuri de construit structura corpului, noi descoperiri pe frontispiciul stiintei arata ca hra

Hrana, desi o conditie esentiala a vietii, este rareori apreciata la adevarata sa valoare. Dincolo de rolul sau conventional ca sursa de energie si de elemente de baza in structura corpului, noi descoperiri pe frontispiciul stiintei arata ca hrana este si o sursa importanta de informatii.

Suntem cu totii programati sa manifestam interes pentru hrana cand ne simtim flamanzi, un interes care dispare rapid cand ne simtim satui. Dar in conversatiile obisnuite si in cercetarile stiintifice, mancarea este deseori un subiect banal. Si acest lucru devine mai aparent cand se juxtapune peste statutul sau traditional sacru din culturile antice; sau in traditiile contemporane religioase cum este cea crestina, in care o bucata de paine inca reprezinta trupul lui Iisus (Euharistie).

De fapt, mancarea este un subiect extrem de interesant si, pana nu-i intelegem adevarata natura si faptul ca reprezinta un fundament invizibil pentru insasi constiinta noastra, nu ne vom intelege pe deplin propria natura si destin.

Cum am ajuns aici

Conceptele moderne din occident despre mancare sunt rezultatul unui proces intens de secularizare ce dureaza de sute de ani. Mancarea este in prezent definita in mare parte in termeni ce tin de valoarea ei economica nutritionala ca produs comercial, respectiv substanta fizica. Iar aceasta din urma este cuantificata prin prezenta si greutatea moleculara a macro- si a micronutrientilor sau a caloriilor sale. In acest proces in care valoarea alimentelor a fost redusa la dimensiuni cantitative stricte, si-au pierdut sufletul. Mancarea nu mai este considerata o forta vitala, cu atat mai putin una sacra. 

Mancarea hraneste pe toate planurile

Daca spunem despre mancare ca este "sacra" suna pseudostiintific, insa sa ne gandim la primul mod de hrana pe care Natura a creat-o pentru noi (pentru cei care au fost suficient de norocosi sa fie alaptati si nu hraniti cu biberonul): laptele matern este o forma de nutritie fizica, termica, emotionala, genetica si spirituala. De aceea hrana nu ar trebui niciodata redusa la un simplu obiect de biochimie.

Pe masura ce aprofundam subiectul, descoperim ca mancarea este o tema extrem de cerebrala. Si acest lucru incepe cu simplul act al consumului de mancare, insa intr-un mod putin diferit. Se numeste faza cefalica a nutritiei, cea din "mintea ta", care reflecta modul in care experimentezi procesul hranirii: este bun la gust? Simti placere? Aceste aspecte “subiective” afecteaza profund fiziologia digestiei si a asimilarii.

Mancarea incepe, astfel, intr-un context care depaseste simplele conditii si preocupari fizio chimice. Efectele nocebo si placebo, care sunt foarte puternice in cadrul medicinei clinice, se aplica si in domeniul si experienta nutritiei. De aceea este greu sa ignoram aceasta importanta componenta a nutritiei: experienta personala si chiar intentia si gradul de recunostinta s-au pierdut in fixatia facuta pe chimie si in reductionismul stiintei alimentare.

Abordarea veche a hranei ca obiect

Conceptia noastra despre mancare este inca puternic influentata de viziunea newtoniana conform careia toate obiectele sunt compuse din atomi, legati la exterior unii de altii si care alcatuiesc mai departe molecule, celule etc. Conform acestei teorii, cand mancam, digestia descompune mancarea in partile sale componente, pe care corpul le ia si le foloseste pentru a se construi la loc.

Aceasta viziune mecanica si foarte simplista, desi valabila intr-o anumita masura, nu mai are valoare in lumina noii stiinte si biologii. Odata cu viziunea hranei ca materie avem si perspectiva corelata, respectiv cea conform careia hrana poate fi "arsa" pentru energie si, la fel ca un furnal sau o masina, mancarea furnizeaza "combustibilul" masurat in calorii pentru a face motorul sa functioneze. Acest lucru este intarit de etichetele pentru alimente, care par sa dea impresia ca acestea nu sunt nimic mai mult decat simple calorii si o combinatie mai mult sau mai putin diversa de vitamine si nutrienti, precum carbohidratii, grasimile, proteinele, vitaminele sau mineralele, definite de greutatea lor moleculara.

Aceasta viziune reductionista asupra alimentelor este numita "vechea abordare a hranei" si are, in principal, doua aspecte.

Hrana ca materie

Daca ne uitam la aspectele "materiale" ale alimentelor, acestea sunt reprezentate de elementele care pot fi masurate si cuantificate din punct de vedere fizic. Nu ai putea, de exemplu, "masura" gustul, care difera de la persoana la persoana (supranumita si "experienta personala"). Astfel, stiinta nutritionala se concentreaza pe ceea ce se presupune ca "exista", adica greutatea moleculara a unei substante, cum ar fi 50 mg de acid ascorbic, 10 grame de carbohidrati sau 200 mg de magneziu.

In realitate, aceste cantitati obiective sunt influentate de tipul de echipament de masurare pe care il folosim - si, deci nu pot fi cu totul pure, din punct de vedere ontologic. Dar, pentru ca lucrurile sa fie clare, sa presupunem ca aspectele materiale sunt reale, independente de instrumentul de masurare sau de persoana care face masuratoarea. Aceste aspecte materiale, desi furnizeaza informatii, nu sunt considerate "informative" in sensul in care pot da informatii distincte ADN-ului in corp, influentand exprimarea acestuia. Ele sunt considerate ca facand parte din lumea fizica si, de aceea, desi furnizeaza elementele de baza ale corpului, inclusiv ADN-ul sau, nu se considera ca pot afecta sau controla ADN-ul intr-un mod semnificativ.

Mancarea este, deci, considerata "moarta" si fara o semnificatie biologica importanta dincolo de functia ei de caramida si mortar, necesara structurii masinariei-corp.

Iar celalalt aspect al vechii abordari este...

Hrana ca energie

Energia este definita ca putere derivata din utilizarea resurselor fizice, in special pentru a pune in miscare o masinarie. In acest context, hrana furnizeaza combustibil pentru a pune in miscare masinaria-corp. Energia data de alimente este de regula definita in termeni chimici. Conceptul de baza este ca animalele, la fel ca oamenii, isi extrag energia din alimente si oxigenul molecular prin respiratia celulara. Cu alte cuvinte, corpul combina oxigenul din aer cu moleculele din alimente (respiratie aeroba), sau fara oxigen, prin reorganizarea moleculelor (respiratia anaeroba).

Sistemul folosit pentru a cuantifica continutul energetic din mancare este bazat pe "caloria alimentara", "caloria mare" sau kilocaloria, egala cu 4.184 kilo juli. 1 calorie de hrana este cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa cu un grad Celsius.

Modul traditional de echivalare a continutului caloric al unei mostre de mancare este prin utilizarea unui calorimetru, care arde efectiv mostra de hrana, masurand cantitatea de caldura emanata (continutul caloric). Pentru a exprima densitatile variate ale materialelor dintr-o mostra, cum ar fi fibre, grasimi, apa, in ziua de azi se foloseste un algoritm mai complex.

Din nou, nici sub acest aspect, desi ofera informatii (continutul caloric), hrana nu este privita ca substanta informationala in sens biologic (cum ar fi ADN-ul), ci doar o simpla sursa de energie care poate alimenta masinaria-corp.

Noua abordare: hrana ca informatie

Aceasta noua viziune asupra hranei, desi incarcata de informatii importante din punct de vedere biologic, se bazeaza pe descoperiri relativ noi in diverse domenii ale cercetarii stiintifice.

De exemplu, faptul ca mancarea contine grupuri de metil (un atom de carbon atasat la trei atomi de hidrogen (CH3)) capabile de metilare (adormire) a genelor, a adus in centrul atentiei capacitatea alimentelor de a influenta riscul de boli precum si exprimarea fenotipului. Daca folatul, B12, sau Betaina - 3 compusi alimentari comuni - pot efectiv "stinge" expresia genelor cu un inalt grad de specificitate, hrana devine un vector informational puternic. Unul care poate interveni asupra ADN-ului din corp determinand ce linie de secvente se vor exprima.

Aceasta descoperire a importantei rolului nutritiei in epigenetica a deschis un intreg domeniu de cercetare, printre care se numara nutrigenomica, ce se ocupa de interactiunile dintre gene si alimente, precum si genomica nutritionala, care analizeaza riscurile determinate de gene si care permit personalizarea recomandarile nutritionale.

Brusc, aproape peste noapte, mancarea devine mult mai interesanta pentru geneticieni, biologi si profesionisti medicali, si, ca vector informational, ar putea afecta sau chiar controla in unele cazuri expresia ADN-ului, fiind astfel, un fel de "Sfantul Graal" al bio medicinei.

Rolul alimentelor ca sursa de donatori de grup de metil, capabili de a modula epigenetic expresia ADN-ului, este o puternica dovada a proprietatilor sale informationale, insa nu este numai atat…

Mancarea contine si vectori clasici de informatie genetica, cum sunt ARN-urile care nu contin coduri si care, ca donatorii de metil, au abilitatea de a influenta profund expresia ADN-ului nostru. De fapt, se estimeaza ca exista aproximativ 100.000 de locatii diferite in genomul uman capabile sa produca ARN-uri fara codificare, eclipsand de departe genele de codificare a proteinelor, de peste 20-25.000. Aceste ARN-uri, impreuna, orchestreaza expresia celor mai multe gene din corp, fiind, astfel, forte dominante care raspund in mare parte de mentinerea integritatii noastre epigenetice si genetice.

Aceste ARN-uri sunt purtate de microvezicule de dimensiunea unui virus, numite exozomi, prezente in toata mancarea pe care o consumam (acestia sunt secretati de toate celulele din plante, animale si ciuperci) si supravietuiesc ingestiei, modificand semnificativ expresia genelor.

In 2012, un studiu revolutionar intitulat “Planta exogena MIR168a actioneaza in specific la mamifere LDLRAP1: dovada de regularizare intre regnuri prin microARN", a descoperit ca microARN-ul exozomial din orez a influentat receptorii LDL in ficatul voluntarilor chinezi, dovedind ca regularizarea intre regnuri prin microARN exista si se intampla in mod curent prin alimentele pe care le consumam.

Un alt studiu, de aceasta data pe animale, a descoperit ca exozomii din unele alimente comune, respectiv grapefruit, portocale, afecteaza cai fiziologice importante in corpurile animalelor. Concret, acesti compusi din alimente "vorbesc" cu celulele animale si regularizeaza expresia genelor conferind efecte terapeutice semnificative. Abilitatea exozomilor de a media transferul microARN-urilor intre regnuri redefineste notiunea speciilor umane ca fiind inchise genetic ermetic in relatie cu regnul animal, vegetal sau al ciupercilor. In acest sens, exozomii sunt mecanismul prin care toate vietuitoarele din biosfera sunt strans interconectate, aruncand o noua lumina asupra posibilitatii ca ipoteza Gaia sa fie adevarata.

Un alt mecanism important, desi neglijat, prin care componentele alimentare pot purta si transfera energia si informatia este prin asa-numitele stari conformationale prionice (tipare proteice). Prionii au fost considerati in principal patogeni, dupa configuratie si efect. Un exemplu clasic este formarea beta -amiloidelor in creier, in boala Alzheimer. Aceste conformatii proteice secundare actioneaza ca un model prin care anumite stari nocive se transfera lateral intre proteine. Dar prionii nu sunt intotdeauna patologici. De exemplu, prionii care se formeaza in mod natural sunt esentiali pentru sanatatea tecii mieline din creier si pot avea multe astfel de functii importante, desi inca necunoscute.

Astfel, cand privim fenomenele dintr-o perspectiva neutra, faptul ca starea de conformare a unei proteine poate detine si transfera lateral informatii esentiale pentru structura si functia proteinelor din vecinatate fara sa aiba nevoie de acizi nucleici arata cat de importanta poate fi morfologia alimentelor. Este, deci, posibil, ca hrana, in functie de modul in care este cultivata si pregatita, sa aiba tipare de manifestare proteice foarte diferite care sa transporte informatii vitale biologice dintre cele mai variate.

Acesta este un alt exemplu care arata ca alimentele nu pot fi analizate exclusiv prin metode cantitative, cum ar fi proteinele continute, ci trebuie luate in considerare si dimensiunile calitative, cum ar fi informatiile continute in starile secundare, tertiare si cuaternare ale acestor proteine.

"Microbiomul hranei" contine multe informatii

Recunoasterea rolului pe care microbiomul il joaca in alimentele pe care le consumam adanceste intelegerea hranei ca informatie. Microbiomul este contributia informationala cea mai semnificativa a hranei. Daca luam in considerare contributia genetica pe care o aduc toate bacteriile, ciupercile si virusii prezenti in mod natural in alimente (in special in cele crude), vorbim de o colectie importanta de informatii semnificative din punct de vedere biologic. O parte din aceste informatii microbiene pot sa "sara" de la aceste microorganisme in microbiomul corpului nostru, furnizandu-ne "puteri" extra-cromozomiale si maximizand capacitatile noastre genetice.

De exemplu, un studiu recent a identificat o enzima de bacterie marina in intestinele japonezilor, probabil un produs secundar al consumului de alge marine, colonizata de acestea. Aceasta enzima de bacterie marina are capacitatea de a digera polizaharide sulfate - un tip de carbohidrati pe care oamenii nu au capacitatea sa ii digere, pentru ca sunt specifici domeniului marin.

Acest lucru arata ca genele furnizate de acesti microbi reprezinta o biblioteca genetica, ale carei contributii poate extinde capacitatile speciilor noastre. Intr-adevar, genomul uman contine informatia genetica care poate produce sute de enzime diferite. Si acestea sunt capabile sa descompuna mii de carbohidrati diferiti! Sunt multe alte abilitati pe care aceste "perle" le pot avea, inclusiv pe cea de a produce vitamine (inclusiv vitamina C) si alti biocompusi esentiali.

Microbiomul din mancarea noastra poate, deci, fi considerat o adevarata arhiva de informatii pretioase.

Apa ca purtator de informatii in alimente

Un alt element extrem de important este rolul apei in mancare. Nu numai ca s-a dovedit ca apa poate purta energie si informatie, insa a fost identificata si ca instrument de bio semioza. Apa din alimente aduce, astfel, informatii biologice importante - chiar si din punct de vedere genetic si epigenetic - si fara acizi nucleici.

Stiinta alimentara conventionala incepe de la o baza complet deshidratata, acordand atentie in mod aproape exclusiv aspectelor masurabile ale materialului "uscat" al alimentelor, sau cantitatii de energie pe care acestea o contin (care, in mod ironic, necesita arderea apei pentru a obtine rezultatele) Toata hrana care este gata de consum este hidratata. Altfel, ar fi "hrana deshidratata", care de regula nu se considera gata de consum.

Astfel, nu putem vorbi despre biomolecule fara sa luam in considerare invelisul de hidratare ca fiind in mod integral si inseparabil legat de compusii "uscati", cum ar fi aminoacizii, acizii gasi, zaharurile. Apa are capacitatea de a transporta informatia si de a determina structura si functiile substantelor biochimice si ale polimerilor pe care ii contine.

Apa, care este capabila sa absoarba energia libera din mediu, detine, in acelasi timp, propria sa informatie si energie. Acest lucru inseamna ca alimentele, prin continutul de apa pe care il au, au potentialul de a transporta cantitati relativ semnificative de informatii care le depasesc simpla compozitie materiala.

Pe masura ce stiinta avanseaza, tot mai multe elemente cantitative si calitative legate de apa vor fi dezvaluite, vitale in intelegerea alimentelor ca informatie.

Implicatii profunde pentru viitorul hranei si al medicinei

Cand privim hrana ca pe o sursa vitala de informatii biologice importante, care informeaza expresia genomului, este mult mai usor sa intelegem cum stramosii nostri au privit ca sacre productia, cultivarea, gatitul si consumul ei.

Putem intelege si modul in care a aparut relatia aparent poetica dintre alimente si organele pe care acestea le hranesc, prin puntile informationale descrise anterior (ARN-uri, prioni, apa), facand posibila "comuniunea lor de suflet".

In ziua de azi, cu atatea tehnologii de agricultura industriala care altereaza atat calitatea cat si componenta informationala a hranei, nu este suficient sa ne uitam doar la aspectul material al acestor modificari. Radiatia, modificarile genetice, pesticidele, calitatea solului, procesarea si o gama larga de alti factori (intentia) pot afecta semnificativ stadiul si calitatea informationala a unui produs, fara ca acest lucru sa fie reflectat in mod evident in caracteristicile brute precum caloriile si alte dimensiuni materiale.

Nu mai putem privi, de exemplu, diferenta dintre laptele praf si laptele matern strict prin prisma materiala/energetica a analizei nutritionale conventionale. La nivel informational, acestea sunt la o distanta de ani lumina una de alta, chiar daca au atatea similaritati in ceea ce priveste elementele nutritionale, precum continutul caloric si cel de carbohidrati.

Acest lucru va deveni valabil in toate aspectele productiei alimentare si nutritiei, care pana in prezent au fost guvernate de un mod ontologic mort de a intelege si interactiona cu produsele pe care le consumam.

De indata ce vom intelege adevaratele implicatii alte alimentelor ca informatie, intreaga perspectiva asupra lumii se va schimba.

Sursa utilizata: http://www.greenmedinfo.com/blog/why-food-actually-information

#apa #hrana #mancare #microbiom #proteine #informatie #nutrigenomica #alimentele ca informatie

Ce au mai parcurs alti cititori...

Bucurati-va de mancare, asa cum a proiectat-o mama natura!
Nutrigenomica: ce mancam ne influenteaza genele
5 dintre cele mai hidratante alimente pe care sa le consumi vara
Adaugă comentariul tău
Primești săptămânal inspirație verdevie
promoții și prețuri speciale, acces la tombole și concursuri exclusive...
Termeni și condițiiCookiesConfidențialitate GDPRDisclaimerANPC
Copyright 2024 Viata Verde Viu | Ghidul tău de sănătate holistică și magazin online cu alimente, suplimente și produse bio.. Toate drepturile rezervate.
VVV Health Company SRL, Nr. Reg. Com.: J24/1813/2022, CIF: RO46758101