Intr-un fascinant studiu pe animale, savantii au distrus chirurgical centrele nervoase ale creierului la cobai, centre care permit cobailor sa guste. Astfel, un grup de cobai a fost lasat fara capacitatea de a gusta mancarea; un al doilea grup de creaturi, normale, sanatoase, si mai norocoase decat primul, care putea simti gustul mancarii, a fost utilizat ca grup de control. Ambele grupuri au fost hranite in mod identic, aceleasi alimente in aceleasi cantitati, si au fost tratate la fel de catre cercetatori. La timpul necesar, fiecare cobai care nu mai putea gusta hrana a murit. Cercetatorii surprinsi au avut nevoie de o cauza a mortii, asa ca au autopsiat animalele. Au gasit ca desi acesti cobai au mancat aceeasi cantitate sanatoasa de hrana, cu toate acestea au murit de malnutritie cronica. Organele lor erau epuizate de parca fusesera infometati. Morala povestii este ca gustul si placerea sunt esentiale pentru viata, cu mult mai mult poate decat ne-am fi putut imagina vreodata.
Cheile chimice ale placerii
Luati in considerare colecistochinina, CCK. Aceasta substanta este produsa de corp in raspuns la proteina sau grasimea din mancare si realizeaza un numar de functii versatile. Mai intai ajuta in mod direct digestia prin stimularea intestinului subtire, pancreasului, vezicii biliare si a stomacului. In al doilea rand, atunci cand este eliberata in hipotalamus, o parte a zonei limbice a creierului, stopeaza pofta de mancare. Iar in cele din urma, CCK stimuleaza senzatia de placere din cortexul cerebral, partea superioara a creierului
Deci punand toate aceste informatii la un loc, gasim ca aceeasi substanta chimica ce functioneaza pentru a metaboliza hrana noastra ne si spune cand este timpul sa terminam cu mancatul, si ne face sa ne simtim bine fata de intreaga experienta. Ne arata cum placerea, metabolismul si un apetit controlat natural sunt intretesute in mod esential. Majoritatea oamenilor gandesc ca placerea este complet separata de procesul nutritiv si nu serveste nici unei functii metabolice. Credem adesea ca daca o mancare ne face sa ne simtim bine, corpul este automat stimulat sa manance mai mult si s-ar putea sa nu vrea sa se mai opreasca. Actiunile produse de CCK in creier ne spun o poveste complet noua.
In absenta satietatii placute, una dintre substantele chimice care sporeste apetitul este neuropeptida Y. Ne spune sa cautam mancare. Are un nivel ridicat dimineata, ceea ce are sens, deoarece atunci corpul se pregateste de actiune. Ea are un nivel inalt oricand suntem lipsiti de hrana. Prezenta ei este amplificata in mod deosebit dupa tinerea unui regim. Oricand suntem intr-o stare de epuizare – cu nivel scazut al zaharului din sange – ceea ce de obicei inseamna ca suntem deprimati – neuropeptida Y isi mareste nivelul si ne semnalizeaza sa consumam carbohidrati.
Deci daca va refuzati placerea hranei prin regim cu putine calorii sau daca va restrictionati la o dieta lipsita de amuzament, corpul raspunde prin solicitarea chimica de placere si satisfactie. Lectia pe care neuropeptida Y ne-o ofera este ca nu putem scapa de imperativul biologic de a petrece si ne bucura. Nu conteaza cat de zgarciti suntem cu mancarea, corpul nu ingaduie sa fie refuzat.
Clasa de substante chimice pe care majoritatea o asociaza cu placerea este cea a endorfinelor. Aceste substante sunt produse natural peste tot in corp – in mod mai deosebit in creier si in sistemul digestiv – si ele exista in parte pentru ne face fericiti. Simplul act al mancatului ne ridica nivelul endorfinelor. Aceasta ne spune ca mancatul este o experienta inerent placuta, deoarece biochimia a facut-o astfel. Ceea ce este mai neobisnuit la endorfine este nu doar ca sunt moleculele placerii, dar ele mai si stimuleaza mobilizarea grasimii. Cu alte cuvinte, aceeasi substanta chimica ce ma face sa ma simt bine arde si grasimea corporala. Mai mult, cu cat este mai mare eliberarea de endorfine in tractul digestiv, cu atat mai mult sange si oxigen vor fi livrate acolo. Aceasta inseamna o digestie, o asimilare si in cele din urma o ardere mai eficienta a caloriilor, toate sporite.
