A da dovada de bunatate fata de altii nu face bine doar karmei, ci si starii de sanatate si vitalitate.
Prof. dr. psiholog si cercetator Barbara Fredrickson studiaza modul in care “micro-momentele” de conectare cu altii, prin zambet sau exprimarea unei temeri, imbunatatesc rezistenta emotionala, stimuleaza sistemul imunitar si reduc predispozitiile catre depresie si anxietate.
In opinia lui Fredrickson, psihicul nostru are nevoie de conexiune pozitiva cu alti oameni in aceeasi masura in care corpul are nevoie de hrana de calitate.
“Momentele de emotie pozitiva au rol nutritiv pentru creativitate, dezvoltare si sanatate,” spune ea.
Cu toate acestea, desi niciunul dintre noi nu-si incepe ziua cu intentia de a tipa la alti soferi, a se rasti la copii sau a-si umili angajatii, o facem chiar mai des decat ne-am dori.
Si dupa cum arata psihologul prof. dr. Elisha Goldstein, autorul lucrarii Descoperirea fericirii: Depasirea depresiei prin prezenta si auto-compasiune, acest lucru se explica prin faptul ca mintea noastra contine o “inclinatie naturala spre negativism,” favorizand predilectia fata de gandurile ce ne tin in garda si intr-o stare de teama, in detrimentul celor pozitive si pline de generozitate.
Ne-am dezvoltat acest mecanism de protectie pentru a ne apara de o potentiala amenintare, mentioneaza el, insa nu ne protejeaza prea mult relatiile. Iar in societatea de azi, cu ritmul sau de viata rapid, in care trebuie sa concuram pentru orice, de la spatii de parcare la mariri de salariu, instinctele noastre primare de supravietuire sunt in permanenta stimulate.
“Traim o viata bazata pe un sentiment fundamental ca ne lipseste mereu ceva,” explica Kristi Nelson, director executiv al organizatiei non-profit A Network for Grateful Living, care promoveaza practicarea recunostintei. “Aceasta senzatie de lipsa ajunge sa ne distruga viata.”
Duce, de asemenea, si la o goana perpetua, care nu face decat sa agraveze lucrurile. In viziunea lui Nelson, “preocuparea de a atinge mereu un obiectiv si de a obtine mereu mai mult” duce la dezvoltarea unei tendinte nesanatoase de egocentrism. Incepem sa gandim ca este o lupta in care trebuie sa castige cineva, "ori eu ori ei.” Tot timpul.
In aceste conditii de presiune, doar ideea de a fi bun - de a tine cont de sentimentele si nevoile altora, de a arata grija si empatie - poate fi privit ca un lux in cel mai bun caz. In cel mai rau, pare o prostie.
Insa directionarea atentiei catre altii poate reduce anxietatile generate de gandirea de a "mânca pentru a nu fi mâncat". Iar pe parcursul intregului proces, ne putem imbunatati starea de sanatate si bunastare.
In 2013 Fredrickson a condus un studiu de sase saptamani la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord, in cadrul caruia a testat efectele meditatiei asupra stresului. In loc sa se concentreze pe o mantra sau pe sunetul respiratiei, participantilor li s-a spus sa mediteze folosind ganduri pline de grija fata de altii si fata de ei insisi — chiar si fata de persoane pe care nu le simpatizau.
Dupa sase saptamani, participantii au fost testati pentru a vedea efectele practicii asupra nervului vag, un nerv cerbral care stimuleaza sistemul nervos parasimpatic pentru reglarea digestiei si a sanatatii cardiovasculare. Participantii care au raportat o crestere a sentimentelor pozitive si a relatiilor sociale, au manifestat si o imbunatatire a “tonului vagal”.
Iar bunatatea devine mai usoara pe masura ce o exersezi. Cand suntem buni cu altii, spune Goldstein, tiparele noastre mentale de lipsa, negativism si rigiditate incep sa se modifice. Ne ingrijoreaza tot mai putin ideea de a nu avea suficient de mult sau de multe.
Vrei sa fii mai pozitiv? Iata opt metode simple cu care poti incepe.
Cum cultivi bunatatea?
Observa si modifica reactiile automate
Stresul ne face sa reactionam in moduri care nu prea au legatura cu bunatatea - poate injuram un sofer care ne-a taiat calea, sau ne rastim la copii cand nu sunt imbracati la timp. Apoi ne pare rau, ceea ce mareste si mai mult starea de stres.
“Ramanem blocati in aceste cercuri vicioase negative si anxioase,” spune Goldstein. “Cautam alinare in orice mod si ajungem sa mancam in exces, sa cumparam prea multe, sa petrecem prea mult pe telefon sau gasim alte metode de a ne distrage atentia de la stres.”
Din fericire, putem contracara aceste tendinte automate creand in mod constient noi obiceiuri mentale. “Creierul are aceasta abilitate minunata de a face lucrurile automat,” spune Goldstein. “Cand iti doresti in mod constient sa fii bun, apoi o pui in practica, recalibrezi creierul pentru a avea ganduri mai bune.”
Cand ai un gand plin de manie, incearca sa te gandesti la altceva, spune el. Nu incerca sa fii bun imediat; nu vei face decat sa te enervezi si mai rau. In schimb incearca sa respiri adanc si verifica (contrar tendintei care ar veni in mod automat) daca ai tot ce-ti trebuie in mod normal.
Probabil ca ai, totusi, suficient timp pentru a ajunge la destinatie, chiar daca nu resusesti sa-ti potolesti copiii. Sau, chiar daca veti intarzia, iti dai seama ca nu e cazul sa pierzi timpul spumegand din aceasta cauza. Tot ce trebuie sa faci este sa iti directionezi gandurile intr-o directie mai blanda.
Cand te simti stresat aseaza mana pe piept - in dreptul inimii
Aceasta tehnica pare chiar prea simpla pentru a functiona, insa este incredibil de eficienta in a inspira o senzatie de compasiune si empatie, spune Kristin Neff, de la Universitatea din Texas, asistent universitar doctor in comportament, cultura si stiinte educationale, autoarea lucrarii Compasiunea fata de sine: Dovada ca este important sa fii bun cu tine insuti.
Fiziologia noastra este programata sa recunoasca acest gest simplu de auto-linistire. Expertul in traume dr. Peter Levine este de parere ca exercitiul prin care iti asezi maina pe inima functioneaza pentru ca sistemul nervos uman este receptiv la atingere; ca bebelusii, reactionam atunci cand suntem atinsi si ne relaxam si linistim. Aceasta atingere ne ajuta si ea sa ne conectam cu corpul si, mai ales, cu respiratia.
“Pare ciudat la inceput, mai ales cand incepi sa o practici,” recunoaste Neff. “Insa instinctele primare vor reactiona imediat cand iti atingi inima cu mana. Vei incep sa folosesti un ton mai cald si mai bland cand vorbesti cu ceilalti sau cu tine insuti.”
Directioneaza-ti atentia catre lucrurile bune din viata ta
Cultiva un sentiment de satisfactie ori de cate ori poti. Chiar si atunci cand simti ca totul in jurul tau e un haos si nu primesti iubirea, respectul, sau salariul pe care-l meriti, detaseaza-te putin si identifica acele cateva lucruri bune din viata ta, ne sfatuieste Nelson.
“Deseori, bunatatea inseamna doar sa te opresti din mers si sa constientizezi ce ai,” spune ea.
