Dezvoltarea si manifestarea compasiunii este o tema centrala in aproape orice religie de pe pamant si o preocupare importanta si in domeniul psihologiei. Concepte ca “mindfulness” sau “meditatia prezenta” au câstigat progresiv in popularitate in ultimele decenii si in prezent exista multe dovezi care confirma beneficiile pe care compasiunea le are pentru sanatatea mentala si fizica.
Dar, contrar parerii generale, compasiunea nu inseamna ca trebuie doar sa fii mai amabil sau sa te faci mai placut. Nu inseamna sa fii de acord cu toti cei cu care vii in contact, ci sa fii mai sincer, mai prezent si mai detasat, sa ramai deschis la parerile celorlalti si sa asculti. Harvard Business Review spune despre compasiune ca este "o tactica manageriala mai buna decât duritatea.”
Intr-o emisiune radio recenta la un post national din SUA, un expert in inteligenta emotionala a vorbit despre importanta cultivarii compasiunii in special in anumite aspecte ale vietii, cum ar fi corectitudinea in relatii si chiar o productivitate mai mare la locul de munca. Invitatii emisiunii au asociat compasiunea cu ideea de "corectitudine emotionala" sau un comportament emotional adecvat fata de altii. Compasiunea este legata de inteligenta/corectitudinea emotionala pentru ca implica o anumita atentie acordata tonului si limbajului corpului pe care le folosim cand vorbim cu ceilalti, modului in care aratam respect sau reactionam la pareri diferite si la critica si felului in care ii facem pe cei din jurul nostru sa se simta cand sunt vulnerabili.
Nimeni nu manifesta compasiune tot timpul, desigur, insa cei care incearca in mod intentionat sa fie mai plini de compasiune au relatii mai solide, sunt mai fericiti, au mai multa incredere, o dispozitie mai buna, un stil de viata mai sanatos si isi revin mai repede dupa o suferinta.
Dar este si o veste buna: compasiunea este o calitate ce poate fi dezvoltata. Studiile arata ca practicile de mindfulness, in special cele ce includ componenta iubire-bunatate, au un potential marit de a dezvolta atat compasiunea fata de altii cat si compasiunea fata de sine.
Prin practici ca meditatia (care chiar ajuta creierul sa se dezvolte!), dezvoltarea abilitatii de a privi lucrurile in ansamblu, recunoasterea propriilor nesigurante si dorinta de a-i ajuta pe altii, poti observa o crestere a emotiilor pozitive si a calitatii vietii tale.
Ce este compasiunea?
Definitia compasiunii este un “sentiment de intelegere si compatimire fata de suferintele sau necazurile cuiva.”(dexonline.ro) Ce inseamna, mai exact, sa fii mai plin de compasiune? Alte sentimente care descriu compasiunea sunt empatia, simpatia, grija, preocuparea, sensibilitatea, caldura sufleteasca sau iubirea sincera. Care ar fi opusul compasiunii? Indiferenta, cruzimea si critica dura.
Unii experti in compasiune o descriu ca fiind o "participare la suferinta cuiva". Acest lucru inseamna ca suferi cand altcineva sau chiar tu suferi, aceasta din urma numindu-se compasiunea de sine. Cu alte cuvinte, inseamna sa nu mai judeci/clasifici si sa rezisti tentatiei de a pune oamenilor (inclusiv tie) etichete cu "buni" sau "rai". Compasiunea nu inseamna altceva decat sa accepti totul cu inima deschisa si cu bunatate si sa recunosti ca toata lumea are puncte slabe si puncte tari.
Compasiunea pare sa-si aiba originile in evolutia umana, motiv pentru care biologii cred ca toti ne nastem cu ea. Principala sa functie pare sa fie “facilitarea cooperarii si a protectiei celor slabi si a celor care sufera.” Compasiunea a dovedit ca incurajeaza gesturi de afectiune, printre care atingeri, posturi pasnice si exprimarea vocala a sentimentelor.
Este compasiunea umana in declin?
Multe dintre dezbaterile cu privire la nevoia de compasiune exprima ingrijorarea ca viata in aceasta era digitala ne poate influenta capacitatea de a fi empatici, vulnerabili cu altii si nepartinitori. Un impact evident este faptul ca multi oameni sufera de nomofobie, sau frica de a ramane fara telefonul mobil. Avand in vedere ca formele de comunicare - in scris, prin mesaje, verbal prin video-call - si de "socializare" prin retelele de socializare online cunosc o raspandire fara precedent in istoria omenirii, aceste interactiuni pot fi vazute si ca un experiment social de larga amploare.
Cercetatorii sunt interesati in prezent de relatia dintre platformele sociale, care necesita mai putina interactiune in plan real, si nivelul de fericire. Se pune intrebarea daca nu cumva aceste forme comode si omniprezente de comunicare digitala nu ar putea sufoca sentimentul de compasiune si de bunastare.
Mai multe studii au aratat ca utilizarea prelungita a retelelor de socializare de tipul Facebook pot fi asociate cu semne si simptome de depresie.
Expertii sunt de parere ca exista multe motive pentru care comunicarea digitala si retelele de socializare ar putea scadea compasiunea si sentimentele pozitive: accentueaza diferentele dintr clasele sociale, ingreuneaza intelegerea corecta a raspunsurilor primite si deformeaza realizarile, prioritatile si/sau valorile.
De exemplu, pe retelele de socializare ne putem compara usor cu succesele altora si putem simti ca ceea ce facem nu este bine. Iar atunci cand nu folosim limbajul corpului si tonul vocii in mesajele scrise, putem fi intelesi gresit cu mare usurinta sau considerati duri sau indrazneti in comunicare.
Pe langa utilizarea dispozitivelor digitale, si apartenenta la o anumita clasa sociala pare sa influenteze sentimentele de compasiune fata de oamenii aflati in suferinta. Studiile arata ca persoanele mai putin influente sunt mai predispuse sa simta compasiune fata de altii. Cercetarile publicate in Scientific American sugereaza ca situatia contrara este, de asemenea, valabila: pe masura ce urca pe scara sociala si aduna mai multe bogatii, oamenii isi pierd compasiunea fata de alti oameni.
Membrii clasei superioare au dovedit in studii ca recunosc mult mai greu emotiile altora, sunt mai putin inclinati sa acorde atentie oamenilor cu care interactioneaza si sunt mai putin dispusi sa aiba grija de oamenii vulnerabili. De ce? Se pare ca bogatia si prosperitatea "ne da un sentiment de libertate si independenta de altii. Cu cat depindem mai putin de altii, cu atat ne intereseaza mai putin si sentimentele lor.”
In acelasi timp, cu cat e mai usor sa muncim, sa facem cumparaturi si sa obtinem tot confortul de acasa, fara sa interactionam direct cu altii, cu atat aceste probleme se accentueaza. Pentru ca lucrurile sa fie si mai rele, cu cat ne laudam mai mult si ne afisam succesele pe web pentru ca toata lumea sa le vada, cu atat ii facem pe altii, mai putin realizati, sa se simta mai nesiguri si mai anxiosi.
Cum iti poti dezvolta compasiunea?
Din fericire, studiile sugereaza ca putem dezvolta compasiunea, atat fata de alti oameni cat si fata de sine (compasiunea de sine). Chiar daca nu depinzi fizic de multi oameni online sau nici macar de cei din jurul tau pentru a-ti implini nevoile de baza, tot ai de castigat de pe urma unei perspective mai imbogatite si te vei simti mai conectat.
Putem, de fapt, invata din nou ce este compasiunea, pe care este posibil sa o fi pierdut datorita unor factori precum stresul prelungit, castigarea independentei financiare sau suferirea unei traume emotionale sau a unei tradari. Iar rezultatul va fi ca vom trata oamenii cu mai mult respect, mai multa intelegere si vom avea o capacitate mai mare de a ierta.
Iata cateva metode pe care studiile le indica a fi utile in imbunatatirea sentimentului de compasiune:
1. Meditatia
Una dintre cele mai bune cai de a dezvolta compasiunea este prin practicarea unor meditatii asistate, care se axeaza pe calitati precum iertarea, iubirea si bunatatea. Meditatia pentru bunatate iubitoare ne ajuta sa ne reamintim ca toti suntem cautatori si ca toti meritam. Nu meritam nici mai mult nici mai putin decat oricine altcineva, pentru ca suntem cu totii manati de o dorinta interioara de a evita suferinta si a gasi pacea. Folosirea meditatiei pentru a dezvolta compasiunea face ca aceasta sa devina un obicei in viata de zi cu zi, dand ocazia de a stabili o cale de a dezvolta relatii mai sanatoase cu sine si cu altii.
Cand te familiarizezi mai mult cu modul in care functioneaza meditatia pentru bunatate iubitoare, o vei putea practica si singur, fara nicio inregistrare audio sau video sau carti si tot poti beneficia de avantajul compasiunii cu doar 10-20 de minute de meditatie pe zi. Meditatia regulata asupra compasiunii te va ajuta sa intelegi cum autocritica continua te poate afecta negativ, te poate impiedica sa evoluezi si iti va diminua sentimentul de implinire in relatii.
2. Nu-ti ascunde vulnerabilitatea
Desi pare contrar oricarei logici, oamenii par sa fie atrasi de cei care se arata mai vulnerabili si mai deschisi cu privire la problemele lor. Cand esti sincer cu altii legat de greutatile tale, stabilesti o relatie de incredere si loialitate. Acceptarea propriei vulnerabilitati poate insemna ca iti vei asuma mai multe riscuri la locul de munca, vei fi mai dispus sa cunosti oameni noi, sa incerci hobby-uri noi care sa te scoata din zona ta de confort si nu vei mai amana discutiile dificile. Toate aceste situatii noi te fac sa intelegi ca toti oamenii au aceleasi surse de teama si nesiguranta si ca este perfect normal.
3. Practicarea recunostintei (fata de sine si fata de altii)
Cand devii mai constient si inveti sa apreciezi lucrurile bune pe care tu sau altii le fac, este, de regula si mai usor sa accepti si lucrurile mai putin favorabile. Exprimarea recunostintei pentru propriile puncte tari, realizari, relatii, mentori si intentii bune te ajuta sa treci mai usor peste momentele mai dificile si slabiciuni. Acelasi lucru poate fi spus si despre aprecierea altora.
Recunostinta si compasiunea se influenteaza reciproc pentru ca ambele pornesc de la acceptarea faptului ca lucrurile sau oamenii nu se pot imparti in buni sau rai, ci sunt undeva la mijloc si situatia se schimba in mod constant. Studiile au aratat ca recunostinta si bunastarea spirituala sunt asociate cu un somn si o dispozitie mai bune, mai putina oboseala si mai multa stapanire de sine in perioadele de stres.
4. Voluntariatul
Cand ii ajuti pe altii te simti mai fericit si mai conectat. Tot mai multe dovezi arata cat este de importanta compasiunea in furnizarea unor servicii de asistenta de calitate si de valoare pentru cei care fac munca de voluntariat sau care, prin profesia lor, lucreaza cu persoane care au nevoie de ajutor, cum sunt medicii, asistentele medicale si cei care lucreaza la serviciile de urgenta.
Voluntariatul in slujba celor nevoiasi sau a celor care doar trec printr-o perioada dificila mareste capacitatea de a aprecia, de a ajuta si a incuraja, dand vietii mai mult sens.
Importanta prea putin inteleasa a compasiunii de sine
In ciuda faptului ca "exigenta de sine" pare o buna motivatie cand vrem sa evoluam, studiile sugereaza ca, de fapt, tocmai opusul este valabil. Cand suntem intr-o situatie dificila sau stresanta, rareori incercam sa privim imaginea de ansamblu si sa apreciem dificultatea momentului. Dimpotriva, preferam fie sa fim duri cu noi insine, fie sa negam existenta problemei, fie sa ii invinovatim pe altii sau pur si simplu sa ne simtim neputinciosi.
Dr. Kristin Neff, unul dintre expertii cei mai de seama in compasiunea de sine, a spus ca “unul dintre dezavantajele vietii intr-o cultura care pune accentul pe etica independentei si pe realizarea individuala este ca daca nu ne urmam permanent telurile ideale, simtim ca nu putem da vine pe nimeni in afara de noi insine.” Unii oameni, supusi presiunii societatii, pot dezvolta semne de narcisism cand nu-si pot asuma raspunderea pentru propriile esecuri sau pot suferi episoade depresive in perioadele mai grele.
Compasiunea de sine inseamna sa renunti la asteptarile nerealiste sau la lupta pentru perfectiune care ne fac sa ne simtim nesiguri si neimpliniti. Cand dam dovada de bunatate neconditionata si intelegere de sine, acceptand dificultatile si dezamagirile, evitam tipare distructive de teama, negativism si izolare. Compasiunea de sine incurajeaza atitudinea pozitiva, care ii ajuta si pe cei din jur, cum ar fi optimismul, reducand in acelasi timp si stresul.
Beneficiile compasiunii
1. Mai putina anxietate si depresie
Nesiguranta, anxietatea si depresia sunt probleme incredibil de comune in multe societati industrializate, mai ales in occident. Expertii sunt de parere ca acestea se datoreaza tendintei de a ne compara si a ne critica in mod constant, de a ne autoflagela cand simtim ca "nu castigam" sau nu adunam mai multe puncte decat altii. Autocritica alimenteaza anxietatea si depresia, marind nivelul de cortizol, in timp ce compasiunea de sine poate avea importante efecte protectoare.
Compasiunea de sine inseamna sa manifesti fata de sine aceeasi bunatate pe care ai arata-o fata de un prieten bun sau chiar de un strain. Si, chiar daca pare un act egoist, nu este deloc asa. Sharon Salzberg este una dintre expertele mondiale in meditatia pentru bunatate iubitoare; compasiunea de sine, explica ea, nu este acelasi lucru cu narcisismul, egocentrismul si egoismul. Salzberg spune ca acea "preocupare compulsiva de "mine, persoana mea, eu" nu este aceeasi cu iubirea de sine. Iubirea de sine implica abilitatea de a avea rabdare si intelegere fata de sine.”
Cand intelegem mai bine ca fiecare are probleme, nesigurante, slabiciuni de caracter si experiente neplacute, ne dam seama ca nu suntem singuri si ca nici macar nu suntem de acuzat pentru problemele noastre. Aceasta intelegere ne ajuta sa vedem lucrurile mai clar, sa nu mai simtim nevoia de a nega sau de a fugi de problemele vietii si sa incepem sa ne deschidem fata de altii, pentru a ne simti mai incurajati si mai acceptati.
2. Relatii mai profunde si mai cinstite
Psihologii folosesc termenul de “comparatie sociala descendenta" pentru a descrie tendinta de a-i vedea pe altii intr-o lumina negativa, pentru a ne simti noi superiori, prin contrast. Lipsa de compasiune de sine poate duce la un comportament agresiv fata de alti oameni, ca forma de protectie a propriului ego de critica.
Dr. Neff spune ca “dorinta de a ne simti speciali este de inteles. Problema este ca, prin definitie, este imposibil ca toata lumea sa fie mai presus decat nivelul mediu. Si cum ne descurcam cu aceasta situatie? Nu prea bine. Pentru a ne vedea pe noi insine intr-o lumina pozitiva, tindem sa ne exageram propriul ego si sa-i privim pe ceilalti de sus pentru a ne simti noi insine mai bine, prin comparatie. Insa aceasta strategie vine cu un pret - ne impiedica sa ne atingem propriul potential in viata.”
Desi este ceva comun sa cauti defecte si greseli in altii pentru a ne simti bine fata de noi insine, obisnuinta comparatiei sociale descendente dauneaza mai mult decat sa ajute si diminueaza satisfactia in cadrul relatiilor umane. Lipsa de compasiune ne face sa fim reticenti la parerile altora si sa refuzam sa acceptam ca, uneori, propriile noastre slabiciuni sunt cauza conflictelor. Renuntarea la dorinta de perfectiune in noi insine si in altii ne ajuta sa privim slabiciunile de caracter ca "fiind un lucru omenesc”. Astfel, ramai flexibil si cinstit, te simti mai conectat cu altii si iti poti accepta mai usor familia, prietenii si colaboratorii cu toate defectele si vulnerabilitatile lor.
3. Productivitate sporita la locul de munca
La locul de munca, indiferent ca esti angajat sau angajator, compasiunea te poate ajuta sa obtii rezultate mai bune pentru firma, contribuie la un dialog mai deschis cu colaboratorii si incurajeaza specializarea interna, intarirea relatiilor colegiale si schimbul de experienta. S-a descoperit, de asemenea, ca managerii care nu recurg la critica, manie sau frustrare cand se confrunta cu greselile angajatilor, ci adopta o atitudine plina de compasiune si curiozitate obiectiva au un impact mai mare asupra firmei. Se pare ca angajatii care se simt mai putin atacati si judecati sunt mai dispusi sa fie cinstiti, sa-si asume raspunderea pentru actiunile lor si sa-si corecteze greselile.
Studiile au descoperit si faptul ca recunoasterea, compasiunea si curiozitatea maresc loialitatea angajatului, satisfactia muncii si increderea. Cercetarile conduse de Asociatia Tehnicienilor Contabili, de exemplu, au descoperit ca "relatiile de munca pline de caldura si pozitive" au avut mai multa importanta pentru loialitatea angajatilor decat salariul primit!
Factorii de munca si atitudinile de la serviciu considerate mai importante decat salariul au fost relatia cu colegii, aprecierea si natura muncii in sine. Din cauza ca relatiile de la munca au fost considerate cel mai important predictor de fericire la locul de munca, nu este de mirare ca o treime din oamenii intervievati a declarat ca motivele pentru care au renuntat la un loc de munca au fost ca nu se simteau intelesi, apreciati sau incurajati.
4. Mai putina maine, vina si conflicte cu altii
Manifestarea unor emotii opuse compasiunii - manie, vina, critica sau frustrare - tinde sa slabeasca relatiile, sa erodeze loialitatea si sa promoveze secretomania, lipsa de incredere si sentimentul de rusine. Mentinerea unor relatii apropiate s-a dovedit a fi unul dintre cei mai importanti factori pentru protectia fericirii si longevitatii. Pare, in acest caz, logic faptul ca autocritica constanta si criticarea altora duc la stres emotional si multe alte probleme care vin odata cu acestea.
Criticarea altora nu le face numai lor rau, ci si noua. Cu cat suntem mai critici, cu atat ne simtim mai nesiguri in propriul nostru mediu. Cand ne simtim in siguranta, reactia creierului la stres este mai mica, de aceea compasiunea ne ajuta sa traim mai linistiti.
5. Sanatate si imunitate mai bune
Compasiunea de sine implica dorinta de sanatate si buna dispozitie pentru sine, ceea ce duce la un comportament proactiv pozitiv. Unul dintre cele mai benefice lucruri despre compasiune este ca ajuta la rezolvarea unor "distorsionari" interne, inclusiv rationalizarea sau negarea problemelor. Sentimentul de siguranta de sine, care ne face sa lasam garda jos, este asociat cu o stare de sanatate si o imunitate mai bune pentru ca ne permit sa analizam realist consecintele actiunilor noastre, sa actionam in directia unei schimbari si sa gestionam stresul mai bine. Mai multe studii au descoperit ca oamenii cu probleme de sanatate care au o compasiune de sine marita sunt mai putin deprimati din cauza problemelor lor de sanatate si mai inclinati sa consulte un medic care a-i ajute decat oamenii care au o compasiune de sine scazuta.
Cand putem fi sinceri cu noi insine si cu altii despre lucrurile care ne afecteaza sanatatea, putem decide ce sa facem pentru a ne imbunatati obiceiurile. De exemplu, daca mancam in exces alimente nesanatoase, care ne ingrasa sau fumam, ne simtim prea stanjeniti ca sa discutam despre aceste probleme cu altii sau sa cerem ajutor.
Manifestarea compasiunii fata de altii si constientizarea faptului ca toti au probleme cu care se confrunta ne ajuta sa ne adresam problemelor cu sinceritate si cu simt de raspundere si sa cautam sprijin. Compasiunea de sine ne ajuta si sa nu ne pierdem scopul din vedere, sa avem rabdare in perioadele mai grele si sa nu renuntam la eforturile de a ne imbunatati obiceiurile, chiar daca mai avem si scapari.
Concluzii finale despre dezvoltarea compasiunii
- Compasiunea este “sentimentul de intelegere si compatimire fata de suferintele sau necazurile cuiva.” Putem fi compasionati fata de altii, dar si fata de noi insine.
- Printre beneficiile compasiunii se numara relatii mai bune, mai putin stres, inclinatia de a pastra obiceiuri sanatoase si o productivitate marita.
- Obiceiuri precum meditatia, dorinta de a-i asculta pe altii, capacitatea de a parea mai vulnerabili, voluntariatul si practicarea recunostintei sunt toate utile pentru dezvoltarea compasiunii.
Sursa utilizata: https://draxe.com/compassion/
