AcasaCopiiHrana VieCorpMinteSpiritReteteInvatam impreunaStiati ca..?
Despre noiEvenimente / programePoliticiContact
Dhyana Yoga - cursuri de meditatie si yoga

Care sunt exercitiile fizice cu cel mai bun impact asupra creierului tau?

Unele exercitii fizice pot fi mai eficiente decat altele cand vine vorba despre dezvoltarea creierului, conform unui remarcabil studiu efectuat pe sobolani. Pentru prima data, cercetatorii au comparat in amanunt impactul neurologic pe care il au mai multe tipuri de exercitii fizice: alergarea, exercitiile cu greutati si antrenamentul pe intervale de intensitate. Rezultatele au fost surprinzatoare si arata ca antrenamentul intens nu este cea mai buna optiune pentru sanatatea pe termen lung a creierului.

Asa cum s-a aratat si in alte articole, sportul modifica structura si modul de functionare a creierului. Studii pe animale si pe oameni au aratat ca activitatea fizica in general mareste volumul creierului si poate reduce numarul si marimea golurilor din materia alba si cenusie, care apar odata cu inaintarea in varsta.

Sportul poate mari, de asemenea – si probabil in modul cel mai vizibil – neurogeneza la adulti, adica productia de celule noi intr-un creier ajuns deja la maturitate. In studii pe animale, miscarea, cum ar fi alergatul pe roti sau benzi de alergat, s-a dovedit ca dubleaza sau chiar tripleaza numarul de neuroni noi care apar ulterior in hipocampusul animalelor, zona creierului esentiala pentru procesul de invatare si memorie, spre deosebire de creierul animalelor care au ramas sedentare.

Cercetatorii sunt de parere ca sportul are o influenta similara asupra hipocampusului uman. Studiile anterioare despre miscare si neurogeneza s-au concentrat, cum era si de asteptat, pe alergarea pe distante lungi. Rozatoarele de laborator stiu sa alerge. Insa nu se stia daca si alte forme de miscare stimuleaza neurogeneza si, avand in vedere amploarea pe care au luat-o exercitiile cu greutati si cele pe intervale de intensitate, interesul pentru acest subiectul este in crestere.

Astfel, pentru noul studiu, publicat in Revista de Fiziologie, cercetatorii de la Universitatea Jyvaskyla din Finlanda si alte institutii au selectat un grup mare de sobolani masculi, adulti. Cercetatorii au injectat sobolanii cu o substanta care sa marcheze noile celule ale creierului, apoi i-au impartit in grupuri si i-au pus sa faca diverse tipuri de exercitii. Grupul de control a fost unul sedentar.

Unele animale au primit roti pe care sa alerge in voie in custile lor. Majoritatea au alergat moderat zilnic, desi distantele au variat de la un animal la altul. Altii au inceput sa faca exercitii de rezistenta, urcand un perete cu mici greutati atasate de cozi.

Iar altii au exersat echivalentul exercitiilor pe intervale de intensitate pentru animale. In acest scop, animalele au fost puse pe niste benzi mici de alergat care le facea sa alerge in sprint de mare viteza timp de trei minute, apoi doua minute in ritm lent, cu doua repetari, in total 15 minute.

Aceste exercitii s-au desfasurat timp de sapte saptamani, dupa care cercetatorii au examinat la microscop tesut cerebral din hipocampusul fiecarui animal. Ei au descoperit niveluri foarte diferite de neurogeneza, in functie de modul in care a exersat fiecare animal.

Sobolanii care au alergat pe roti au prezentat un nivel foarte viguros de neurogeneza. Tesutul din hipocampusul acestora era plin de neuroni noi, mult mai multi decat s-au regasit in creierele animalelor sedentare. Cu cat animalul parcursese o distanta mai mare, cu atat avea mai multe celule noi.

In creierul animalelor care au urmat antrenamentul pe nivele de intensitate erau mult mai putini neuroni. Acestea au avut mai multi neuroni decat animalele sedentare, dar mult mai putini decat alergatorii de distanta.

In ceea ce-i priveste pe sobolanii care s-au antrenat cu greutati, desi erau mult mai puternici la finalul experimentului decat la inceput, nu s-a vazut nicio crestere vizibila in neurogeneza. Tesutul din hipocampus arata exact ca al animalelor care nu facusera deloc miscare.

Desigur, sobolanii nu sunt oameni. Insa implicatiile acestor rezultate sunt provocatoare. Ele sugereaza, dupa cum afirma Miriam Nokia, un cercetator de la Universitatea din Jyvaskyla care a condus studiul, ca “exercitiul aerobic sustinut pare sa fie cel mai benefic pentru sanatatea creierului si la oameni.”

Nu este, insa, clar de ce alergatul pe distante lungi a avut un impact atat de puternic asupra neurogenezei in comparatie cu celelalte tipuri de exercitii fizice, desi dr. Nokia si colegii sai speculeaza ca alergatul pe distante lungi elibereaza in creier o substanta numita factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), despre care se stie ca regleaza neurogeneza. Cu cat animalul alearga mai mult, cu atat se produce mai mult BDNF.

Antrenamentul cu greutati, pe de alta parte, desi benefic pentru sanatatea musculara, a dovedit ca nu are niciun efect asupra nivelului de BDNF, ceea ce ar putea explica si motivul pentru care nu a contribuit la cresterea neurogenezei in cadrul studiului.

In ceea ce priveste antrenamentul pe intervale de intensitate, potentialul benefic pe care acesta il poate avea asupra creierului poate fi diminuat de insasi intensitatea acestuia, a spus dr. Nokia. Este, prin natura sa, un exercitiu mult mai epuizant si stresant din punct de vedere fiziologic decat alergatul moderat, iar “stresul tinde sa reduca neurogeneza din hipocampusul adultului”, a mai adaugat ea.

Aceste rezultate nu inseamna, insa, ca doar alergatul intareste creierul, a spus dr. Nokia. Acest tip de activitati par sa stimuleze cel mai mult neurogeneza in hippocampus. Insa exercitiile cu greutati si pe intervale de intensitate duc, probabil, la alte modificari in alte zone ale creierului. Ar putea, de exemplu, sa duca la crearea de noi vase de sange sau la noi conexiuni intre celulele creierului sau intre diferitele zone ale acestuia.

Asa ca, daca exercitiile tale curente implica greutati sau antrenamente pe intervale de intensitate, nu renunta la ele. Dar poti include pcazional si cate o sesiune de alergat sau o plimbare cu bicicleta, pentru sanatatea hipocampusului.

Sursa utilizata: https://well.blogs.nytimes.com/2016/02/17/which-type-of-exercise-is-best-for-the-brain/

Like Share Share Tweet49140 vizualizari
loading...
loading...

Postat in categoria Invatam impreuna

Etichete: creier, exercitii fizice, miscare, sport, sanatatea creierului,

Adauga comentariul tau
Nume*
Url
Comentariu
Abonati-va gratuit

pentru cele mai noi articole
si promotii periodice.

Articole Recente

Eşti supărat şi stresat? Iată câteva metode simple care te pot ajuta să te calmezi singur

Eşti supărat şi stresat? Iată câteva metode simple care te pot ajuta să te calmezi singur

Un truc simplu prin care sa scapi rapid de anxietate

Un truc simplu prin care sa scapi rapid de anxietate

O metodă surprinzător de simplă de a-ţi distrage atenţia de la griji

O metodă surprinzător de simplă de a-ţi distrage atenţia de la griji

Iată de ce sfecla nu ar trebui să-ţi lipsească din alimentaţie

Iată de ce sfecla nu ar trebui să-ţi lipsească din alimentaţie

Cum îţi dai seama că mănânci prea multă sare?

Cum îţi dai seama că mănânci prea multă sare?

Show / Evenimente

Weekend de gatit in cuplu...la mare!

Weekend de gatit in cuplu...la mare!

BRIAN si ANNA-MARIA CLEMENT din nou la Bucuresti/13 martie/Hotel Caro

BRIAN si ANNA-MARIA CLEMENT din nou la Bucuresti/13 martie/Hotel Caro

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii - Plaiul Foii 2017

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii - Plaiul Foii 2017

Lansare Erus si valea rabdarii in Bucuresti, cantece, povesti si voie buna

Lansare Erus si valea rabdarii in Bucuresti, cantece, povesti si voie buna

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii

Scopul acestui site este de a promova un stil de viata sanatos si sustenabil in armonie cu natura .

SUNTEM PE RETELELE SOCIALE