Ti-ai dorit vreodata sa iti poti regenera neuronii pe care i-ai distrus in anii facultatii? Iti este teama de un declin al creierului odata cu inaintarea in varsta? Ei bine, cercetarile stiintifice din lumea medicala au descoperit ca ne PUTEM imbunatati sanatatea creierului si ca repararea neuronilor deteriorati nu numai ca este posibila, dar oricine o poate face.
Pana acum ceva timp se considera, in mod eronat, ca celulele creierului nu pot fi reparate. Chiar si comunitatea medicala considera ca celulele creierului, odata afectate, sunt distruse permanent. Dar celulele creierului se pot repara si stiinta demonstreaza acum ca, prin cateva practici simple, ne putem ajuta creierul sa se mentina alert si elastic pe parcursul intregii vieti.
Rescrie povestea sanatatii creierului
Domeniul neurostiintei cognitive este unul relativ nou – doar de aproximativ o suta de ani – de aceea apar tot mai multe descoperiri despre modul in care circuitul neuronal ajuta la intreaga functionare a creierului.
Pentru cea mai mare parte din acesti aproape o suta de ani a existat convingerea ca, odata distrusi, neuronii nu se mai regenereaza. Celulele creierului sunt in numar limitat si orice leziune sau pierdere a acestora era considerata permanenta. De aici si falsa idee conform careia creierul este intr-un stadiu de declin permanent odata cu inaintarea in varsta.
Desi au existat inca din 1960 dovezi convingatoare in acest sens, dogma medicala a acceptat foarte greu (si accepta greu chiar si in prezent) schimbarea de mentalitate. Abia in 1980 munca de cercetare a savantului Fernando Nottebohm de la Universitatea Rockefeller a aratat in mod clar ca neurogeneza — producerea de noi celule ale creierului, adica de neuroni – are loc si in creierul vertebrat al adultului.
Un alt mare pas in evolutia stiintifica avea sa fie facut abia peste treizeci de ani. Cu toate acestea, ritmul intelegerii despre cum functioneaza creierul va face un salt urias.
1. Elasticitatea creierului
Dezvoltarea de noi neuroni intr-o minte adulta de mamifer a fost vazuta pentru prima oara in 1992, cand oamenii de stiinta au izolat celule noi stem de la soareci intr-un vas Petri. Aceasta regenerare a fost repetata ulterior de mii de ori intr-o mare varietate de studii publicate in urmatorii douazeci si cinci de ani.
In prezent comunitatea medicala stiintifica accepta faptul ca mintea adulta are capacitatea de a-si dezvolta neuroni si celule gliale noi, lucru considerat imposibil in trecut. In prezent creierul este considerat rezistent si flexibil - plastic.
Termenul de neuroplasticitate se refera la abilitatea creierului de a se ”reface” singur prin practicarea repetata a unei abilitati dorite. O combinatie de celule noi si abilitati noi dobandite poate face acest lucru posibil. Cand celulele nervoase nou-create primesc un stimul corespunzator (sunt antrenate prin exercitii specifice de invatare), acestea fac noi conexiuni. Cu alte cuvinte, devin neuroni sanatosi, care contribuie la invatare si la dezvoltarea de noi abilitati.
Muschii corpului, cand corpul este bine hranit si stimulat cu exercitii potrivite, se vindeca si se dezvolta. La fel si creierul, cu o ingrijire si o hrana adecvata, se poate regenera pe tot parcursul vietii.
Iata o lista cu cateva lucruri simple pe care le poti face pentru a-ti mentine sanatatea creierului, a-ti stimula cresterea noilor neuroni si chiar a-ti vindeca creierul.
2. Fa mult sport
Cand auzim despre ”antrenarea creierului”, cu siguranta nu ne gandim ca trebuie sa ridicam greutati. Insa sportul este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem face atat pentru corp cat si pentru creier.
Sportul are un beneficiu dublu pentru creier. In primul rand, creierul este un mare consumator de glucoza si oxigen, insa nu are abilitatea de le a stoca pentru a le folosi mai tarziu. Avem nevoie de o sursa continua a acestor nutrienti pentru o functionare optima.
Sportul mareste circulatia sangelui catre creier, alimentand celulele flamande ale creierului cu oxigen si glucoza. Un studiu din 2014 a aratat ca doar 30 de minute de exercitii cardio moderate sunt suficiente pentru a stimula functionarea cognitiva la adultii de orice varsta.
Dar beneficiile nu se opresc aici. Sportul are rolul de a stimula neuro geneza hipocampului: dezvoltarea de noi celule in aceasta zona a creierului este asociata cu memoria pe termen lung si cu emotiile. Dezvoltarea de celule noi sanatoase in aceasta regiune este importanta pentru imbatranirea creierului si este considerata utila in prevenirea declinului asociat cu Alzheimer si dementa.
2. Foloseste tehnici de reducere a stresului
Stresul este nelipsit in societatea moderna si este usor de inteles de ce toata lumea are nevoie sa se relaxeze. Ceea ce probabil nu intelegem este cat de mult rau face creierului aceasta perpetua stare de lupta-sau-fugi.
Stresul este unul dintre factorii principali ai declinului cognitiv asociat cu inaintarea in varsta. De aceea implicarea cu regularitate in activitati de relaxare nu este doar un obicei placut, ci si o modalitate de a asigura o sanatate optima pentru creier.
Nu trebuie sa depui prea mult efort pentru a gasi metode de relaxare. Trebuie sa faci ceva ce-ti place. Ideea este sa evitam activitatile de relaxare pasiva, cum este privitul la TV si, in schimb, sa optam pentru alte hobby-uri care pot stimula creierul, ca rezolvarea de probleme sau puzzle-uri.
Un studiu din 2011, publicat in Revista de Neuropsihiatrie, a descoperit ca implicarea in activitati cum sunt jocurile, cititul, impletitul sau tricotatul pot reduce ratele de deteriorare cognitiva cu pana la 50%!
Implicarea in activitati artistice se situeaza si ea printre primele locuri pe lista de hobby-uri care pot mentine creierul sanatos si activ. Studiile dovedesc in mod repetat ca nu este suficient sa fii un simplu observator. Pentru a-ti stimula creierul, trebuie sa te implicit.
In cadrul unui studiu german publicat in revista PLOS One, cercetatorii au analizat doua grupuri: un grup care a observat arta, altul care creat arta. Studiul a comparat grupurile si a concluzionat ca cei care au creat arta au manifestat o interactivitate marita intre cortexul parietal si cel frontal al creierului. Aceasta conectivitate marita a creierului s-a manifestat sub forma unei rezistente psihologice marite in grupul producatorilor de arta. Cu alte cuvinte, abilitatea de a rezista la efectele negative ale stresului a crescut.
Daca ai nevoie de o metoda mai putin activa pentru a te relaxa, poti asculta muzica sau poti medita. Meditatia a dovedit ca poate reduce tensiunea arteriala, inflamatia si poate chiar mari rezistenta la sentimente precum anxietatea si depresia. Desi a asculta muzica poate parea o activitate pasiva, studiile arata ca actul ascultarii ritmurilor muzicale incurajeaza neurogeneza creierului.
Atat meditatia cat si ascultarea muzicii afecteaza secretia principalilor hormoni care maresc plasticitatea creierului, modificand astfel modul in care reactionam la stres.
3. Foloseste suplimente strategice
Turmeric
Foarte multi oameni au aflat deja despre beneficiile pentru sanatate ale turmericului. Aceasta radacina portocalie este un adevarat panaceu, fiind folosita in tratarea unei mari varietati de afectiuni, de la dureri articulare si calmarea inflamatiei pana la reducerea riscului de boala cardiaca. Si descoperirile despre beneficiile acestei plante medicinale stravechi nu contenesc sa apara.
Turmericul este un exemplu de compus remielinizant, adica o substanta care a dovedit ca are efecte de regenerare a nervilor.
Compusii remielinizanti repara teaca protectoare din jurul axonilor neuronilor, numita mielina, o zona afectata deseori de tulburari autoimune induse de vaccinuri. Studiile arata ca, si in doze mici, aceste substante regeneratoare pot produce o regenerare semnificativa a nervilor.
Tiparul occidental pentru produsele farmaceutice este de a identifica si izola ingredientul activ dintr-o substanta organica. Ceea ce se pierde din vedere in aceasta abordare este ca, deseori, compusii organici actioneaza impreuna: izolarea unuia il poate lipsi de un element esential pe care i-l ofera un alt element al plantei.
Curcumina este ingredientul activ din turmeric, insa studii noi arata ca un alt element prezent in turmeric manifesta de unul singur proprietati uimitoare.
Intr-un studiu interesat publicat in revista Terapii si Cercetarea Celulelor Stem, cercetatorii au descoperit ca un compus al turmericului, prea putin cunoscut, Ar-tumeron, poate fi “un ajutor promitator in regenerarea bolii neurologice.”
Studiul a descoperit ca atunci cand celulele creierului au fost expuse la ar-tumeron, celulele stem neuronale au crescut ca numar si complexitate, reactie specifica procesului de vindecare. Acest efect a fost repetat pe sobolani, care, in urma expunerii la ar-tumeron, si-au marit productia de celule stem si au generat celule noi, sanatoase, ale creierului.
Ceaiul verde
O lucrare stiintifica din 2014 despre compusii activi din ceaiul verde (catehinele, o categorie principala de micronutrienti), a stabilit ca aceste catehine din ceaiul verde nu au doar abilitati antioxidante si neuroprotectoare, ci si de a produce mai multi neuroni.
Datorita efectului terapeutic asupra zonelor deteriorate ale creierului, ceaiul verde este cunoscut pentru implicatiile sale uimitoare in tratamentul unor boli considerate incurabile, ca Alzheimer, Parkinson si Huntington. Din acest motiv cercetatorii au declarat catehinele din ceai o ”metoda complementara si foarte utila” de tratament pentru bolile neurodegenerative.
O cercetare ulterioara a ceaiului verde a analizat combinatia dintre afine, ceai verde si carnosina si a descoperit ca aceasta combinatie poate promova dezvoltarea de noi neuroni si celule stem ale creierului pe un model animal al unei boli neurodegenerative.
Ginkgo Biloba
Ginkgo Biloba este considerata o uzina de nutrienti in farmacopeea de plante medicinale si are o valoare importanta si pentru sanatatea creierului. Ginkgo a demonstrat cel putin 50 de beneficii distincte pentru sanatate, iar valoarea sa medicinala este atestata in tratamentele folosite pentru peste 100 de boli diferite.
Exista numeroase studii despre abilitatea plantei Ginkgo de a stimula nivelul critic al unei proteine importante ale creierului, numita BDNF: factorul neurotrofic derivat al creierului. Aceasta proteina afecteaza vindecarea zonelor deteriorate ale creierului si este esentiala in reglarea, dezvoltarea si supravietuirea celulelor creierului, fiind importanta in special pentru memoria pe termen lung.
Ginkgo este atat de eficienta incat o lucrare stiintifica din 2006 publicata in Revista Europeana de Neurologie a declarat ca este la fel de utila in tratarea bolii Alzheimer ca si medicamentul folosit frecvent in tratarea acestei boli, Donepezil.
Recent, a iesit la lumina un nou mecanism prin care Ginkgo Biloba isi dovedeste proprietatile de vindecare ale creierului, odata cu publicarea unui articol in Revista de Neurobiologie moleculara si celulara. Cercetatorii au stabilit ca Ginkgo este eficienta, in parte, datorita abilitatii sale de a modula celulele stem neuronale (CSN) intr-un tip de celula necesara zonei creierului in care proteinele BDNF sunt active.
CSN sunt celule multifunctionale, au abilitatea uimitoare de a lua forma oricarei celule din multitudinea de fenotipuri de celule care compun creierul. Ginkgo stimuleaza dezvoltarea fenotipului corect de celula pentru zona afectata a creierului, punand la dispozitia creierului exact ce si unde are nevoie. Asta da medicina inteligenta!
4. Consuma multe legume
Vrei sa-ti stimulezi refacerea celulelor in timp ce mananci? Nu trebuie decat sa pui pe farfurie o portie de broccoli gatit la aburi!
Stiinta a inclus sulforafanul, prezent in legumele ce contin sulf, ca broccoli, pe lista substantelor neuritogenice, substante despre care se stie ca pot stimula dezvoltarea nervilor din creier.
Studiul, publicat in revista Geneza, arata ca sulforafanul, pe langa faptul ca stimuleaza dezvoltarea nervilor, a dovedit proprietati semnificative de vindecare ca antioxidant si antiinflamator, prevenind, astfel, imbolnavirea si decesul neuronilor sanatosi.
Mai mult decat atat, cercetatorii au observat ca are un efect benefic asupra celulelor stem ale creierului, care duc la diferentierea lor in tipuri utile si specifice de neuroni, sprijinind ipoteza conform careia sulforafanul stimuleaza repararea creierului.
Printre legumele care contin sulforafan se numara broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, hreanul, kale, gulia, frunzele de mustar, ridichea, napi, nasturel si varza bok choy. Pentru efecte terapeutice, trebuie consumate cel putin 3 cani de astfel de legume crude sau gatite, pe zi.
5. Adopta o stare de invatare continua
Inaintarea in varsta este deseori asociata cu declinul cognitiv, atat in studii cat si in experienta de viata. Cu toate acestea, multe studii arata ca o minte lucida si activa este o minte care nu renunta niciodata sa isi foloseasca abilitatile de gandire critica.
Nevoia de a ne stimula si a ne dezvolta continuu gandirea a fost demonstrata in studiul mentionat anterior, publicat in 2011 in Revista de Neuropsihiatrie. In cadrul studiului, au fost urmarite activitatile de relaxare ale unui grup de varstnici (70-89 ani) si efectul acestora asupra deteriorarii cognitive moderate.
Studiul a concluzionat ca nivelul de complexitate al activitatii a fost esential pentru prevenirea deteriorarii cognitive moderate. Lucrul pe calculator, cititul si alte activitati asociate cu rezolvarea de probleme au contribuit la reducerea semnificativa a riscului de declin cognitiv. Activitatile mai putin stimulante nu au avut niciun efect statistic. Acest lucru demonstreaza cat de important este sa ne implicam in activitati care sa ne provoace mental pe masura ce inaintam in varsta.
Aceste concluzii au fost confirmate de un alt studiu din 2014, in care au fost implicati aproape 3000 de voluntari si durat peste un deceniu. Studiul a analizat efectul benefic pe termen lung al sesiunilor de invatare asupra adultilor varstnici. Rezultatele au aratat ca participantii au demonstrat o viteza de procesare a creierului marita si abilitati de gandire rationala chiar si dupa zece ani de la finalizarea sesiunii de invatare.
Aceste beneficii reale s-au manifestat si in viata de zi cu zi si s-au reflectat in abilitatea de a-si desfasura activitatile zilnice de zi cu zi, cum ar fi cheltuielile, pregatirea meselor, ingrijirea personala. Studiul a concluzionat: ”Cu cat este mediul mai stimulant, cu atat se mareste complexitatea creierului”.
Sursa utilizata: https://wakeup-world.com/2017/08/29/brain-regeneration-why-its-real-and-how-to-do-it/