Transport GRATUIT la comenzi de minimum 50 lei!

(4,9)Comandă telefonic 0770 363 621 Contul meuDespre noiContact
MeniuCaută
  1. Viata Verde Viu
  2. Blog
  3. Minte
  4. Un neurolog de la Harvard demonstreaza: meditatia nu numai ca reduce stresul, dar poate modifica si creierul

Un neurolog de la Harvard demonstreaza: meditatia nu numai ca reduce stresul, dar poate modifica si creierul

Sara Lazar, neurolog la Spitalul General din Massachusetts si Scoala Medicala de la Harvard, a fost unul dintre primii oameni de stiinta care au testat beneficiile meditatiei si constientizarii, neconfirmate stiintific, prin metoda de scanare a creie

Sara Lazar, neurolog la Spitalul General din Massachusetts si Scoala Medicala de la Harvard, a fost unul dintre primii oameni de stiinta care au testat beneficiile meditatiei si constientizarii, neconfirmate stiintific, prin metoda de scanare a creierului. Ceea ce a descoperit a surprins-o - si anume ca meditatia poate efectiv sa modifice creierul. Iata ce explica ea:

Q: Ce anume v-a determinat sa analizati meditatia si constientizarea si efectul lor asupra creierului?

Lazar: Ma antrenam impreuna cu o prietena pentru maratonul din Boston. Am suferit cateva leziuni in urma alergarii si am consultat un fizioterapeut, care mi-a recomandat sa nu mai alerg si sa fac doar exercitii de intindere. Asa ca am inceput sa practic yoga ca forma de terapie fizica. Am inceput sa inteleg ca are efecte puternice si beneficii reale, asa ca am devenit curioasa sa inteleg motivul pentru care functioneaza.

Profesoara de yoga emitea tot felul de teorii, ca yoga iti mareste compasiunea si iti deschide inima. Si ma gandeam  ‘Da, da, da. Eu sunt aici doar pentru exercitiile fizice.’ Dar am observat ca am devenit mai calma.

Ma descurcam mai bine in situatii mai stresante. Eram mai plina de compasiune si aveam inima mai deschisa, puteam vedea lucrurile si din perspectiva celorlalti.

Ma gandeam ca e doar efectul placebo. Dar am cautat in literatura stiintifica dovezi si am gasit ca meditatia a fost asociata cu reducerea stresului, a depresiei, a anxietatii, a durerii si a insomniei, precum si cu o crestere a calitatii vietii.

La momentul acela, imi pregateam doctoratul in biologie moleculara. Asa ca am inceput sa fac acest studiu ca o lucrare postdoctorat.

meditatia

Sursa foto : https://goo.gl/5bWrlg

Q: Cum s-a desfasurat munca de cercetare?

Lazar: Primul studiu a analizat un grup de persoane care meditau de multa vreme si l-am comparat cu un grup de control. Am descoperit ca cei care meditau de multa vreme aveau o cantitate mai mare de materie cenusie in zona insulara si in zonele senzoriale, cortexul auditiv si senzorial. Cand esti mai constient, esti mult mai atent la felul in care respiri, la sunete si la trairea prezenta, iar functia cognitiva nu este la fel de activa. Simturile sunt mai ascutite.

Am descoperit si in zona cortexului frontal mai multa materie cenusie, zona asociata cu memoria functionala si luarea deciziilor.

S-a dovedit in multe studii ca odata cu varsta, cortexul se micsoreaza - iti dai seama mai greu de unele lucruri si memoria e mai slaba. Dar in aceasta zona a cortexului prefrontal, persoane de 50 de ani care practicau meditatia aveau aceeasi cantitate de materie cenusie ca cele de 25 de ani.

Asa ca prima intrebare care a aparut a fost daca participantii la studiu cu mai multa materie cenusie avusesera aceasta cantitate de materie cenusie si inainte de a incepe sa mediteze. Asa ca am efectuat un alt doilea studiu.

Am selectat persoane care nu mai meditasera si am format un grup care a participat la un program de opt saptamani de reducere a stresului prin exercitii de meditatie.

Q: Ce ati descoperit?

Lazar: Am descoperit diferente in volumul creierului dupa opt saptamani in cinci zone diferite la cele doua grupuri. In grupul care a practicat meditatie, am descoperit o crestere in patru zone:

  1. Diferenta principala am descoperit-o in cortexul cingular posterior, zona ce raspunde de starea de visare a mintii si de constiinta identitatii.
  2. Hipocampusul stang, care ajuta in procesul de invatare, capacitate cognitiva si reglare emotionala.
  3. Jonctiunea temporal parietala, sau JTP, care raspunde de formarea unei opinii, empatie si compasiune.
  4. O zona a trunchiului cerebral denumita Punte, unde se produc numerosi neurotransmitatori de reglare.

Amigdala, partea creierului care induce reactia de lupta sau fugi, este esentiala pentru reactia la anxietate, teama si stres in general. Aceasta zona si-a redus dimensiunea la grupul care a participat la programul de reducere a stresului prin exercitii de meditatie.

Modificarea nucleului amigdalian a fost asociat cu o reducere a nivelului de stres.

Q: Cat timp trebuie o persoana sa practice meditatia pana apar modificari la nivelul creierului?

Lazar: Din datele noastre, modificarile la nivelul creierului apar dupa numai opt saptamani.

In cadrul programului nostru de reducere a stresului prin exercitii de meditatie, participantii au avut o sesiune pe saptamana. Au primit o inregistrare si li s-a spus sa practice acasa 40 de minute pe zi. Asta a fost tot.

Q: Deci, 40 de minute pe zi?

Lazar: Ei bine, acest lucru a variat substantial in cadrul studiului. Unii au practicat 40 de  minute in fiecare zi. Altii au practicat mai putin. Iar altii doar de cateva ori pe saptamana.

In studiul meu, media a fost de 27 de minute pe zi. Adica in jur de o jumatate de ora.

Nu exista inca suficiente informatii despre cat ar trebui sa practice o persoana pentru a avea beneficii.

Profesorii care predau meditatie iti vor spune, desi nu exista nicio baza stiintifica in acest sens, insa relatari de la practicanti sugereaza ca 10 minute pe zi sunt suficiente pentru a avea beneficii. Dar trebuie sa testam aceste afirmatii.

Initiem un studiu despre care nutrim speranta ca va arata semnificatia functionala a acestor modificari. Studiile efectuate de alti cercetatori au demonstrat ca meditatia poate contribui la sporirea atentiei si a abilitatilor de reglare a emotiilor. Dar majoritatea au fost studii care nu a implicat neuroimagistica. Asa ca acum imbinam studiile comportamentale cu metodele neuroimagisticii.

Q: Avand in vedere dovezile stiintifice, ce ati incuraja cititorii sa faca?

Lazar: Exercitiul de meditatie este ca orice alt exercitiu. Este o forma de exercitiu al mintii. Si asa cum exercitiul fizic ne mareste sanatatea, ne ajuta sa facem fata mai bine stresului si promoveaza longevitatea, si meditatia confera beneficii similare.

Dar, la fel ca exercitiul fizic, nu poate vindeca orice. Ideea este ca ajuta ca terapie aditionala. Nu poate fi folosita singura. A fost testata in foarte multe afectiuni, insa rezultatele variaza considerabil - poate influenta unele simptome, in timp ce fata de altele poate sa nu aiba niciun efect. Iar uneori rezultatele sunt modeste. Si nu functioneaza pentru toata lumea.

Suntem inca la inceputul studiilor si abia deslusim ce poate sa faca si ce nu.

Q: Luand in considerare aceste limitari, care ar fi recomandarea dumneavoastra?

Lazar: Poate ajuta multe persoane. Cel mai important este sa gasesti un profesor foarte bun. Pentru ca este simplu, dar si complex in acelasi timp. Si este bine sa intelegi ce se intampla in mintea ta. Iar un profesor bun este de nepretuit.

Q: Practicati meditatia? Si o faceti cu un profesor?

Lazar: Da si da.

Q: Cum v-a influentat dumneavoastra viata?

Lazar: Practic meditatia de 20 de ani, asa ca pot spune ca a avut un impact puternic asupra vietii mele. Te conecteaza foarte bine la realitate. Reduce stresul. Te ajuta sa gandesti mai limpede. Este foarte buna pentru relatiile interpersonale. Am mai multa empatie si compasiune pentru oameni.

Q: Cum va faceti dumneavoastra exercitiile de meditatie?

Lazar: Depinde. Sunt zile in care practic 40 de minute. Altele in care practic doar cinci minute. Iar alteori deloc. La fel cum e cu exercitiile fizice. De trei ori pe saptamana este ideal. Dar si daca faci cate putin in fiecare zi, tot e bine. Cu siguranta as avea beneficii mai mari daca as practica mai mult. Nu stiu in ce masura creierul meu se modifica. Dar este ceva care deocamdata mie imi face foarte bine.

Sursa utilizata:

http://www.washingtonpost.com/news/inspired-life/wp/2015/05/26/harvard-neuroscientist-meditation-not-only-reduces-stress-it-literally-changes-your-brain/ - meditatia

#alicalinizare #creierul #electroni #Meditatia #studiu

Ce au mai parcurs alti cititori...

Meditatia ajuta la dezvoltarea de noi celule neuronale
Efectele lipsei de somn asupra creierului
8 beneficii confirmate ale rostirii mantrei
Adaugă comentariul tău
Primești săptămânal inspirație verdevie
promoții și prețuri speciale, acces la tombole și concursuri exclusive...
Termeni și condițiiCookiesConfidențialitate GDPRDisclaimerANPC
Copyright 2024 Viata Verde Viu | Ghidul tău de sănătate holistică și magazin online cu alimente, suplimente și produse bio.. Toate drepturile rezervate.
VVV Health Company SRL, Nr. Reg. Com.: J24/1813/2022, CIF: RO46758101