AcasaCopiiHrana VieCorpMinteSpiritReteteInvatam impreunaStiati ca..?
Despre noiEvenimente / programePoliticiContact
Dhyana Yoga - cursuri de meditatie si yoga

Dependenta digitala: cum poate sa modifice structura chimica a creierului folosirea excesiva a internetului

Internetul a facut ca relatiile comerciale, informatiile medicale si conectarea cu prieteni de mult uitati sa devina mult mai usoare si mai ieftine. Cu toate acestea, desi comunicarea digitala are avantaje evidente, dependenta digitala nu are niciunul. Cu siguranta ati vazut deseori – sau stiti din propria experienta – cum in timpul iesirilor in familie majoritatea membrilor acesteia isi scot in mod constant telefoanele pentru a-si verifica mesajele, notificarile sau emailurile.

Se intampla in restaurante, pe strazile aglomerate sau in trenuri. Dorinta de a fi primit ceva pe telefon este atat de mare incat multi sunt dispusi sa isi riste viata incercand sa citeasca sau sa trimita un mesaj in timp ce conduc. Copiii de 2-3 ani primesc telefoane pentru a avea ocupatie, iar cei de 10 ani au deja propriul telefon. Copiii, care candva vorbeau la telefon, dialogau cu oamenii fata in fata si experimentau situatii reale de viata, acum petrec ore in sir incercand sa mentina vie "linia" de chat.

Dependenta de comunicarea digitala prezinta cateva provocari emotionale si fizice. Deteriorarea mitocondriilor, expunerea la radiatiile electromagnetice si lipsa unor abilitati sociale adecvate reprezinta doar varful unui aisberg cu radacini mai adanci decat s-ar fi crezut. Studii recente au identificat simptome fizice imediate care apar cand folosesti dispozitive digitale.

Dependenta digitala nu ii afecteaza numai pe adolescenti

In occident 95% dintre oameni detin un telefon, spre deosebire de 68% in 2015. Dintre acestia, 77% detin un smartphone. Persoanele care detin un smartphone sunt impartite in mod egal pe sex, varsta si etnie, iar cei mai putini oameni care au un smartphone au varste peste 65 de ani.

Dependenta de un echipament digital cu conexiune la internet a afectat 6% din populatia lumii in 2014. Desi numarul nu pare prea mare, trebuie sa luam in considerare ca 6% din populatie inseamna peste 420 de milioane de oameni.

Procentul celor dependenti de internet poate fi chiar mai mare, avand in vedere ca doar 39% din populatie avea acces la internet in 2014, facand procentul real al acelor dependenti sa ajunga undeva in jur de 15%. Simptomele dependentei sunt similare cu cele ale oricarei dependente, insa sunt mai usor de tolerat din punct de vedere social. Autorii studiului au descoperit ca dependenta de internet (DI) este:

 “… considerata in general o tulburare ingrijoratoare, pentru ca anomaliile neuronale (de exemplu atrofiile din cortexul dorsolateral prefrontal) si disfunctiile cognitive (cum ar fi afectarea memoriei operative) asociate cu DI sunt foarte similare cu cele cauzate de dependenta comportamentala si de substante. Mai mult decat atat, DI este deseori comorbida cu tulburarile mentale, cum ar fi ADHD si depresia.”

Reach Out Recovery identifica afectiunile care pot declansa dependenta de internet sau anumite impulsuri ce nu pot fi controlate, printre care anxietatea, depresia, alte dependente, izolarea sociala si stresul. Internetul poate stimula sistemul de recompensare a creierului, la fel ca drogurile si alcoolul, furnizand o sursa permanenta de informatie si amuzament. Chiar daca fiecare foloseste internetul in alt mod, rezultatele sunt aceleasi. Efectele pe termen lung includ:

  • Iritare cand activitatea online este intrerupta;
  • Dificultatea de a finaliza sarcini;
  • Izolare crescanda;
  • Stare de euforie cand se afla in mediul online;
  • Incapacitatea de a se opri, in ciuda consecintelor;
  • Stres tot mai mare

Efectele fizice ale renuntarii la internet

Efectele fizice si mentale ale dependentei, dublate de efectele fizice ale renuntarii, pot mari riscurile pentru sanatate pe termen lung. In cadrul unui studiu recent, care a implicat 144 de persoane cu varste cuprinse intre 18 si 33 de ani, cercetatorii au descoperit ca atat ritmul cardiac cat si tensiunea arteriala sunt afectate la cei care petrec perioade lungi de timp online.

Studii anterioare au aratat ca renuntarea brusca la internet de catre utilizatorii inraiti poate produce simptome anxioase, similare cu dependenta de medicamente sau alcool. Studiul la care s-a facut referire anterior a facut si el referiri la aceste modificari fiziologice, inclusiv o crestere in medie de 3-4% a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac la participanti. Unii participanti au prezentat o crestere de pana la 8%.

Aceasta a fost prima demonstratie controlata a modificarilor declansate de utilizarea internetului. Cresterile observate pe parcursul studiului nu au fost suficient de mari pentru a fi considerate periculoase pentru siguranta vietii; insa acest tip de modificari sunt asociate cu anxietatea si cu o scadere a functiei imunitare.

Anxietatea poate fi si un factor declansator pentru utilizatori de a-si relua activitatea pe dispozitivele digitale, pentru a mai reduce din reactia fizica a acesteia. Dr. Lisa Osborne, co-autor al studiului din Universitatea Swansea, a declarat:

Problema cu modificarile fiziologice de tipul ritmului cardiac marit este ca acestea pot fi interpretate in mod eronat ca ceva mult mai periculos din punct de vedere fizic, mai ales de persoanele care sufera de anxietate marita si care poate creste si mai mult starea de anxietate si nevoia de a o reduce.”

Cu alte cuvinte, in special in cazul persoanelor care sufera mai frecvent de anxietate, simptomele fizice ale renuntarii la internet pot mari starea de anxietate si favorizeaza adoptarea unor comportamente care sa o reduca – adica reconectarea la internet.

Lipsa telefonului poate mari temporar nivelul anxietatii

40% dintre participantii din acest studiu au recunoscut ca au intr-o oarecare masura o problema cu internetul si ca petrec prea mult timp online. Participantii au raportat ca petrec in medie 5 ore pe internet si 20% dintre ei au declarat ca petrec peste 6 ore pe zi. In general, motivele principale au fost socializarea si cumparaturile.

Studii anterioare efectuate de acelasi grup de cercetatori au demonstrat ca participantii la studiu manifesta o crestere a anxietatii pe termen scurt ori de cate ori sunt separati de dispozitivele digitale. Cand dispozitivele au fost inlaturate pe termen lung, acestia au declarat o crestere a sentimentului de singuratate si depresie, iar unii cercetatori au identificat modificari in structurile creierului.

Doctorul psiholog Larry Rosen impreuna cu colegii sai de la Universitatea de stat din California a analizat efectul tehnologiei asupra nivelului de anxietate. Acestia au descoperit ca o persoana normala verifica telefonul la fiecare 15 minute, indiferent daca primesc sau nu un semnal sonor de notificare pe telefon. Este ca si cum ne-am gandi: “Doamne, nu am mai verificat Facebook-ul de un timp. Nu m-am mai uitat la postarile de pe Twitter. Sunt curios daca am primit vreun comentariu la postarea mea pe Instagram.”

Aceste ganduri genereaza o productie mai mare de cortizol, care incepe sa creasca anxietatea. In cele din urma, utilizatorul devine constient de starea de anxietate si cauta o modalitate prin care sa o reduca. Verificarea retelelor de socializare este una dintre modalitatile care a observat ca il ajuta sa-si reduca anxietatea.

Autorii studiului de la Universitatea din Swansea presupun ca utilizarea internetului are o motivatie mult mai puternica decat simpla placere pe termen scurt generata de utilizarea tehnologiei. Accesarea internetului poate produce modificari psihologice si fiziologice negative, asa cum este anxietatea, care te atrage inapoi catre dispozitivul care ti-a provocat-o, de fapt, de la bun inceput.

Multiple studii din intreaga lume au demonstrat ca utilizarea excesiva a internetului si a dispozitivelor digitale duce la simptome fizice si fiziologice de dependenta si disfunctie familiala. Atat barbatii cat si femeile care folosesc excesiv internetul s-a dovedit ca nu au o sanatate buna, sunt nefericiti si depresivi, insa s-a observat si ca fetele care manifesta simptome de depresie au o rata a dependentei de internet mai mare decat a baietilor. In general, cei care sunt dependenti de internet exercita si o capacitate de control a impulsivitatii mult mai redusa.

Google te vrea online

Nu trebuie sa ne surprinda ca marile companii care obtin profituri de pe urma numarului tot mai mare de oameni care petrec mai mult timp pe internet manipuleaza in mod constient comportamentul acestora. Fostul director de productie de la Google, Tristan Harris, a dezvaluit modul in care gigantii digitali modifica aplicatiile de pe smartphone si recenziile de pe retelele de socializare astfel incat sa fii nevoit sa verifici si sa reverifici online. 

Cu toate acestea, desi utilizarea internetului este mai acceptabila din punct de vedere social, firmele digitale nu sunt singurele domenii de activitate care folosesc strategii neurologice si psihologice ca sa-si mareasca profiturile. Deseori se induc tipare de comportament pe cai neuronale si cand aceste comportamente sunt legate si de secretia de hormoni si de reactii fiziologice, devin mult mai puternice.

De fapt, Harris aseamana procesul de recompensare a utilizarii unui smartphone cu acela al “jocului la aparate mecanice cu sloturi.” Iar Google a descoperit modul in care sa includa acelasi sistem de recompensa in aplicatia telefonului. Acest proces este atat de important pentru corporatiile digitale, incat Apple a refuzat o aplicatie noua pentru smartphone-ul lor pentru ca ajuta oamenii sa reduca utilizarea internetului si a telefonului.

Scopul oricarei corporatii este de a mari utilizarea produsului lor si precum si potentialul consumatorului de a cheltui  mai mult bani cu el. In cazul dispozitivelor de tip smartphone, aceste companii programeaza actiunile utilizatorilor, felul in care acestia gandesc si simt. In acest fel companiile dau satisfactie firmelor de publicitate, care nu isi doresc nimic altceva decat ca noi sa le privim reclamele.

Ti s-a virusat creierul?

Unii programatori numesc acest proces „virusarea creierului” pentru ca se folosesc informatii din neuropsihologie in dezvoltarea interfetelor digitale, pentru a mari interactiunea cu programul. Astfel, primirea de „like”-uri pe Facebook si Instagram, “liniile” de pe Snapchat sau emoticoanele dragalase de pe mesageriile text, toate sunt menite sa ne mareasca atasamentul fata de acestea si dorinta de a reveni.

Cu cat te uiti mai mult pe pagina de Facebook, cu atat maresc si sansele de a accesa vreo reclama care apare pe pagina respectiva. Mentinerea unei „linii” active pe Snapchat te face sa te intorci la aplicatie, mai ales cand ai mai multe linii de comunicare deschise cu mai multi oameni.

Harris descrie acest fenomen ca un fel de cursa contra cronometru in zona inferioara a creierului, acolo unde se afla frica si anxietatea, doi dintre cei mai puternici factori motivanti folositi de companiile de publicitate. Atat specialistii din domeniul publicitatii cat si dezvoltatorii de software folosesc aceste tehnici pentru a scrie coduri care sa ne capteze atentia.

Alte efecte fizice ale utilizarii dispozitivelor digitale

Din pacate, captarea atentiei nu este singura modificare psihologica sau fiziologica pe care aceste tehnici o declanseaza in creier si in corp. Sunt cateva modificari permanente care pot sa apara in structura creierului dupa ce privesti mai multe ore un ecran luminos.

Una dintre modificarile functionale pe care este posibil ca fiecare dintre noi sa le fi simtit este abilitatea redusa de a ne gandi profund asupra unui subiect. Efortul de a colecta informatii online deseori inseamna ca sarim de l aun site la altul, in functie de modificarea subiectului cercetarii. Cu alte cuvinte, este o stare constanta de distragere a atentiei, perturbare si intrerupere din cauza notificarilor si a cautarilor pe site.

Nicholas Carr, autorul cartii, “Superficialii: Ce face internetul creierelor noastre,” descopera in anii ce au urmat publicarii, ca utilizarea crescanda a dispozitivelor digitale face ca generatiile tinere sa aiba probleme de memorie mai mari decat generatiile mai varstnice. Aceasta este „latura intunecata” a neuroplasticitatii care permite creierului uman sa se adapteze la modificarile din mediu. Aceasta plasticitate este singura cale prin care creierul se reface dupa ce un accident vascular i-a distrus permanent o anumita zona.

Adevarul este ca, datorita acestei abilitati a creierului, aproape tot ce faci si repeti va afecta creierul. Utilizarea internetului va afecta abilitatea de a tine minte lucruri, insa pare sa imbunatateasca abilitatea de a cauta informatii. Cu toate acestea, putinele aspecte pozitive nu le depasesc pe cele negative, cauzate de o utilizare excesiva si pe termen lung. De exemplu, scanari ale creierului arata ca cei care folosesc internetul prezinta o scadere a materiei cenusii. 

Pierderea materiei albe, grosimea redusa corticala si functionarea cognitiva afectata sunt alte modificari functionale si de structura care s-a demonstrat ca apar in urma utilizarii indelungate a internetului. Este imposibil sa ignori faptul ca aceste dispozitive modifica structura creierului si ca utilizarea lor ne expune la radiatii cu microunde si la lumina albastra pe timp de noapte, care ne afecteaza abilitatea corpului de a produce melatonina.

In 2011, Agentia Internationala de Cercetari despre Cancer a Organizatiei Mondiale a Sanatatii a declarat telefoanele celulare ca fiind „un posibil carcinogen uman” de grupa 2b, din cauza radiatiilor de microunde emise de telefon. Chiar si producatorii de celulare prevad ca produsele lor sa fie tinute la o distanta de cel putin 2.5 cm de corp.

O alta problema a dispozitivelor digitale este lumina albastra emisa de ecrane, care reduce productia de melatonina si transmite corpului mesajul ca trebuie sa se trezeasca. Poti reduce acest efect cu ajutorul unor ochelari de soare dotati cu blocare a luminii albastre si prin inchiderea dispozitivelor.

 

Sursa utilizata: http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2017/06/14/digital-dependence.aspx

Like Share Share Tweet1391 vizualizari
loading...
loading...

Postat in categoria Minte

Etichete: creierul, smartphone, internetul, utilizarea internetului,

Adauga comentariul tau
Nume*
Url
Comentariu
Abonati-va gratuit

pentru cele mai noi articole
si promotii periodice.

Articole Recente

La 80 de ani acest cuplu aleargă la maraton pentru a sărbători 57 de ani de la căsătorie

La 80 de ani acest cuplu aleargă la maraton pentru a sărbători 57 de ani de la căsătorie

Compromisul-o cale sigură spre nefericire

Compromisul-o cale sigură spre nefericire

Uleiul esenţial pur de dafin, un ulei polivalent adjuvant in menţinerea sănătăţii

Uleiul esenţial pur de dafin, un ulei polivalent adjuvant in menţinerea sănătăţii

Cele 7 emotii principale si impactul lor asupra sanatatii

Cele 7 emotii principale si impactul lor asupra sanatatii

Tratarea naturala a mastitei, cea mai frecventa infectie a alaptatului

Tratarea naturala a mastitei, cea mai frecventa infectie a alaptatului

Show / Evenimente

Weekend de gatit in cuplu...la mare!

Weekend de gatit in cuplu...la mare!

BRIAN si ANNA-MARIA CLEMENT din nou la Bucuresti/13 martie/Hotel Caro

BRIAN si ANNA-MARIA CLEMENT din nou la Bucuresti/13 martie/Hotel Caro

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii - Plaiul Foii 2017

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii - Plaiul Foii 2017

Lansare Erus si valea rabdarii in Bucuresti, cantece, povesti si voie buna

Lansare Erus si valea rabdarii in Bucuresti, cantece, povesti si voie buna

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii

Scopul acestui site este de a promova un stil de viata sanatos si sustenabil in armonie cu natura .

SUNTEM PE RETELELE SOCIALE