„Multitasking-ul e minunat in bucatarie, atunci cand incerci sa programezi cartofii sa fie gata odata cu puiul. Dar sa nu va inchipuiti ca acesta e un mod minunat de a gestiona ziua de lucru.” ― Joanne Tombrakos
In lumea avansata tehnologic a zilelor noastre, cu email-uri, telefoane smart, Facebook si Instagram, care ne solicita intreaga atentie in permanenta, multitasking-ul (indeplinirea concomitenta a mai multor sarcini) pare a fi unica solutie de a razbi. Dar stiinta vine sa ne contrazica si sa ne restrictioneze eforturile: nu va lasati indusi in eroare, ne spun studiile expertilor, multitasking-ul nu va face sa realizati mai mult din ceea ce v-ati propus.
Mitul multitasking-ului
Cuvantul multitasking a aparut pentru prima oara in anul 1965, intr-un raport al celor de la IBM, care facea referire la capacitatile celui mai recent computer lansat pe piata. Asadar, pana in anii 60, nimeni nu a pretins vreodata ca e „bun la multitasking”. Astazi, aceasta abilitate de a jongla cu multiple sarcini deodata e purtata de unii ca o insigna de onoare, de parca ar fi mult mai bine sa fii ocupat cu toate lucrurile din lume, decat sa fii foarte bun la unul dintre ele.
Da, suntem capabili sa facem mai multe in acelasi timp. De exemplu, putem sa urmarim o emisiune la TV in timp ce pregatim cina sau sa raspundem la un email in timp ce vorbim la telefon. Ce nu putem, insa, e sa ne concentram la doua sarcini deodata. Multitasking-ul ne forteaza sa ne cuplam si sa ne decuplam mintea foarte rapid, de la o activitate la alta.
Un studiu din 2009, publicat in revista de neurostiinta Brain Research, a demonstrat ca persoanele care petrec doua ore angrenate in provocarea multitasking-ului, tind sa faca mai multe erori si au timpi de reactie mai redusi, ceea ce s-a considerat a fi rezultatul extenuarii mentale.
„Multitasking-ul e un mit” a afirmat Daniel Levitin, profesor emerit de psihologie la Universitatea McGill din Canada si autorul lucrarii Mintea organizata. Cum sa gandesti corect in era supraincarcarii informatiei. Potrivit lui Levitin, „creierul uman se poate concentra asupra unui singur lucru in acelasi timp, asa ca atunci cand ii ceri mintii sa se ocupe cu diferite sarcini cognitive deodata, toate aceste comutari te vor costa neurobiologic si te vor obosi.”
Luarea deciziilor e un alt aspect pe care creierul nostru il gaseste deosebit de solicitant, sustine Levitin, ceea ce ne-ar putea ajuta sa explicam de ce citirea, sortarea si raspunsul la emailuri ne dau atat de multe batai de cap. Mintea noastra penduleaza intre urmatoarele intrebari: „Citesc emailul acesta acum sau mai tarziu? Raspund acum sau mai tarziu? Am nevoie de mai multe informatii inainte de a raspunde? Il forwardez cuiva?” Daca ne confruntam in mod curent, atat cu multitasking-ul, cat si cu situatii in care trebuie sa luam decizii, nu e de mirare ca la finalul zilei ne simtim extenuati.
Multitasking-ul iti distruge creierul
Expertii in neurostiinta au descoperit ca multitasking-ul este responsabil cu cresterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, precum si al adrenalinei, numita si hormonul „lupta sau fugi”, ambele fiind raspunzatoare cu solicitarea excesiva a creierului. Mai exista un aspect de luat in calcul: indeplinind diferite sarcini marunte, avem un sentiment de satisfactie ca am realizat ceva, fiind recompensati cu o doza de dopamina, unul dintre hormonii fericirii. Dopamina ne ofera satisfactii pe moment si scapam din vedere faptul ca aceste mici „impliniri” ne-au tinut, de fapt, departe de obiectivul ca intreg, de reusita reala. Raspundem la telefon, cautam ceva pe internet, ne verificam emailul, trimitem un SMS, suntem mereu distrasi de o noutate, ceea ce ne impiedica sa ne concentram pe sarcina pe care ne-am propus-o sau care ne-a fost data.
Citeste si 7 obiceiuri esentiale care reduc stresul
In trecut, daca telefonul (fix) suna si eram ocupati, fie nu raspundeam, fie il decuplam. Pe vremea cand toate telefoanele erau atasate unui perete, nu exista asteptarea de a fi gasiti oriunde am fi si constrangerea de a raspunde. Lucrurile s-au schimbat radical acum. Ni se pretinde sa fim mereu acolo, prezenti, gata sa raspundem oricarui apel.
De parca lucrurile nu erau deja destul de ingrijoratoare, s-a demonstrat ca multitasking-ul ne prejudiciaza si coeficientul de inteligenta. Glenn Wilson, profesor de psihologie in Londra, a facut o cercetare la finalul careia a concluzionat ca, daca te gasesti in situatia de a te concentra asupra unei sarcini si, intre timp, exista un email necitit in inbox-ul tau, simplul fapt ca esti constient de existenta acelui email iti poate reduce IQ-ul cu 10 puncte.
Inca o precizare relevanta privind efectele negative ale multitasking-ului ar fi aceasta: potrivit multor pareri, canabisul, desi poate sa sporeasca creativitatea, sa reduca durerea si stresul, ne afecteaza considerabil memoria si capacitatea de concentrare. Ei bine, acelasi Glenn Wilson a demonstrat ca pierderile cognitive cauzate de multitasking sunt chiar mai severe decat in cazul consumului de canabis.
Ce lectie am putea invata din toate acestea? Aceea ca multitasking-ul nu e o aptitudine pe care sa o adaugi in cv-ul tau, ci mai degraba un obicei caruia ar trebui sa incerci sa ii pui capat.
Exista solutii?
- Opreste-ti notificarile! Iti distrag atentia in mod constant.
- Stabileste anumite momente din zi in care iti verifici emailurile
In loc sa dai un refresh constant inboxului, aloca-ti un anumit numar de minute si un anumit interval de timp pe care sa le dedici cititului si raspunsului la emailuri.
- Prioritizeaza-ti activitatile
Este esential sa ai capacitatea de a alege ceea ce e prioritar. In acest fel, iti vei organiza timpul in jurul unei singure sarcini.
- Nu te lasa prins in capcana „omului ocupat”
Din pacate, nu putini sunt aceia care se simt patrunsi de importanta prin faptul ca sunt ocupati. Desi cu totii avem valoare si sens, s-ar putea sa ne pacalim atunci cand credem ca valoarea ne e data de cat de ocupati suntem. Sensul vine din faptul ca am contribuit cu ceva la acest univers. Iar cei care au reusit sa aiba cele mai valoroase contributii au fost aceia cu o perseverenta remarcabila de a spune Nu distragerii de la lucrurile si activitatile carora li s-au dedicat. Asa ca, incearca sa spui Nu tentatiei de a fi ocupat.
- Dedica-te unui singur lucru, pentru a nu fi distras de toate.
Dupa ce vei hotari cat e de important pentru tine si eficienta ta sa aplici solutiile de mai sus, roaga-ti seful/sefa (in caz ca ai asa ceva) sa citeasca acest articol.
In cartea sa In apararea mancarii, autorul Michael Pollan spunea: „Am impresia ca unul dintre privilegiile de lux ale zilelor noastre e acela de a face un singur lucru intr-un anumit interval de timp. Un singur lucru, caruia sa i te dedici cu toata inima, intr-un mod cat se poate de uni-tasking.”
Calatorind mult in trecut, ajungem in secolul I i.e.n., cand scriitorul latin Publilius Syrus afirma: „cine alearga dupa doi iepuri nu prinde niciunul”. In zilele noastre, acest proverb ar putea lua forma lui „sa faci doua lucruri deodata e ca si cum nu ai face niciunul”. Din pacate, a trebuit sa ajungem in secolul XXI ca sa realizam ca Syrus se poate sa fi avut dreptate.
Surse:
https://brainworldmagazine.com/the-myth-of-multitasking/
https://medium.com/the-mission/multitasking-is-killing-your-brain-79104e62e930
https://medium.com/s/the-nuance/does-multitasking-really-tire-out-my-brain-5b6991e98c7d
https://www.theguardian.com/science/2015/jan/18/modern-world-bad-for-brain-daniel-j-levitin-organized-mind-information-overload
