Intestinele noastre gazduiesc intre 300 si 1000 de specii diferite de bacterii, iar fiecare dintre ele are un singur scop – sa supravietuiasca si sa se inmulteasca. Toate aceste microorganisme traiesc si prospera in intestinele noastre, insa bacteriile benefice sprijina multe functii necesare pentru sanatate in corp.
Acestea contribuie la digestie si acopera peretele interior al intestinului, oferind o bariera fizica impotriva bacteriilor si ciupercilor care pot afecta sau inflama tesuturile. Unele bacterii produc vitamine, ca vitaminele K si B, in timp ce altele contribuie la sintetizarea altor vitamine. Tot bacteriile produc 95% din serotonina, precum si alti neurotransmitatori si alcatuiesc 80 % din sistemul imunitar. Produsele secundare ale ciclului lor de viata ne sunt benefice, de aceea traim cu ele intr-o relatie armonioasa de simbioza.
Numim bacterii “rele” acele bacterii ale caror produse secundare sau functii ne afecteaza negativ corpul. De exemplu, cele mai multe dintre tulpinile bacteriei E-coli bacteria sunt inofensive. De fapt, tulpinile inofensive ale E.coli previn colonizarea bacteriilor patogenice si produc vitamina K2, in timp ce tulpinile patogenice pot cauza o varietate de infectii, sau chiar moartea.
Pe langa boli, oamenii de stiinta invata ca anumite specii de bacterii exercita diferite influente asupra corpului. Un exemplu este metabolismul. Compozitia bacteriana a unei persoane slabe este diferita de cea a unei persoane obeze.
Un studiu a aratat ca Enterobacter, o bacterie care produce o endotoxina, luata din intestinele unui om care suferea de obezitate morbida, a indus obezitatea si rezistenta la insulina in soarecii sanatosi. La un voluntar cu o greutate initiala de 175 kg, Enterobacter reprezenta 35% din bacteriile intestinale. Dupa 23 de saptamani de dieta numai cu cereale integrale, alimente medicinale traditionale chinezesti si prebiotice, voluntarul a pierdut 51 kg si orice urma de Enterobacter. Concluzia a fost ca aceasta bacterie producatoare de endotoxina genereaza inflamatia care cauzeaza rezistenta la insulina si care duce ulterior la cresterea in greutate.
Un alt studiu recent a demonstrat o corelatie directa intre nivelul redus sau marit de bacterii in intestine si greutatea subiectilor. Un nivel ridicat de bacterii, cu un grad marit de diversitate, a fost asociat cu o greutate sanatoasa, in timp ce nivelul scazut de bacterii a fost asociat cu persoanele supraponderale.
Cantitatea de bacterii din intestine nu influenteaza numai greutatea, este si un indicator pentru starea generala de sanatate. Actiunile noastre afecteaza cantitatea, diversitatea si proportia de bacterii bune si rele. De exemplu, utilizarea de antibiotic omoara in mod nediscriminatoriu bacteriile. Antibioticele nu actioneaza numai asupra patogenului care cauzeaza o infectie in corp; ele omoara si o mare parte din bacteriile din intestine.
Avem nevoie de bacterii bune atat pentru a-si indeplini functiile (inclusiv tinerea bacteriilor rele sub control), dar si pentru a mentine un echilibru intre bacterii si ciuperci. Candida este oportunista. Daca are ocazia, se reproduce masiv si creaza un haos in tractul digestiv si, in timp, in intreg corpul.
Pe masura ce cercetarile continua sa arate ca diversitatea bacteriilor intestinale este esentiala pentru sanatate si poate influenta unele functii ale corpului, precum productia de serotonina (un factor esential in depresie) sau metabolismul (un factor de control al greutatii), oamenii de stiinta invata mai multe si despre felul in care anumite bacterii sunt benefice si altele dauneaza corpului.
Se apropie ziua in care vom alege probioticele care sa ne ajute sa ne mentinem greutatea, sanatatea mentala sau care sa trateze o varietatea de boli. Pana atunci, alegerile alimentare sunt cele care pot si care, de altfel, chiar afecteaza echilibrul interior intestinal.
Detinem deja multe notiuni de baza despre alimentele care hranesc bacteriile benefice si despre alimentele si medicamentele care le incurajeaza pe cele rele, si stim cum sa promovam inmultirea organismelor benefice care le pot elimina pe cele care nu ne sunt de folos pentru sanatate.
Primul si cel mai important lucru este sa marim numarul bacteriilor bune din intestine, adica sa consumam o dieta bogata in prebiotice – cu alte cuvinte, multe legume si fructe crude. O salata mare in fiecare zi, cu o mare varietatea de legume, furnizeaza bacteriilor sanatoase din intestine hrana de care au nevoie pentru a prospera. Fibrele insolubile sunt si ele o buna gazda pentru bacteriile bune, oferind acestora o structura pe care sa se multiplice. Legumele si fructele proaspete, crude, organice (mai mult legume decat fructe) ar trebui sa alcatuiasca 80% din alimentatie.
Nu stim doar cum sa hranim bacteriile bune, acum stim si ce anume hranesc si ajuta bacteriile rele sa prospere: alimentele moarte procesate, alimentele care maresc aciditatea (carnea si lactatele produse industrial), produsele pasteurizate, alimentele iradiate, zaharul, antibioticele, antiacidele si medicamentele antiinflamatorii. Produsele consumate trebuie sa fie organice si evitati tot ce poate fi modificat genetic.
Daca ar fi sa dam crezare reclamelor, una sau doua portii de iaurt pasteurizat, plin de zahar (si care contine deseori alte ingrediente adaugate pentru ingrosare, stabilizare, conservare si/sau arome artificiale) sunt o sursa buna de bacteri benefice. Daca vreo bacterie benefica din acest iaurt reuseste sa treaca de acidul gastric si sa ajunga in intestine, zahar si lactoza continute de acesta sunt suficiente pentru a-i neutraliza toate proprietatile (lactatele pasteurizate si zaharul hranesc Candida si bacteriile “rele”). Sunt metode mai bune prin care poti include probiotice in alimentatie.
Alimentele probiotice precum chefirul de cocos, ceaiul kombucha, varza murata, kimchi si otetul din cidru de mere crud organic maresc toate numarul bacteriilor din intestine. Exista si suplimente de calitate facute special sa reziste acidului gastric si sa ajunga intregi in intestine. Dar acestea sunt destul de rare; in general probioticele din magazine sunt inutile. Cele de calitate, insa, sunt foarte eficiente si pot reface ecosistemul intestinal. Nu uita, insa, desi probioticele sunt foarte folositoare, mai multe beneficii se obtin din consumul de prebiotice, mai ales legume. De asemenea, daca ti-ai scos apendicele, ai nevoie de un supliment cu probiotice zilnic pentru tot restul vietii.
Fiecare alegere pe care o facem de a ne detoxifica, de a ne curata si hrani corpurile in mod corespunzator ne va afecta microbii din intestine. Desi ne-am nascut cu un anumit echilibru al bacteriilor, acesta este influentat de-a lungul vietii de toxine, antibiotice, vaccinuri si alimentele consumate. Dar acest lucru se poate schimba. Putem creste numarul unui anumit tip de bacterii din corp prin alimentele pe care le consumam si prin cele pe care alegem sa le evitam.
Sursa utilizata: http://www.organiclifestylemagazine.com/the-fascinating-bacteria-in-our-gut-and-how-it-affects-our-whole-lives
