Mii de ani oamenii au crezut ca bolile sunt pedepse pentru pacatele lor. In cele din urma, egiptenii si evreii au observat ca doar prin contact fizic cu leprosii se puteau imbolnavi de lepra, dar chiar si dupa ce au inteles acest lucru, intelegerea procesului de imbolnavire a progresat foarte putin. Grecii si indienii au invatat sa vindece rani cu paine mucegaita, folosind fara sa-si dea seama un antibiotic natural.
Munca si sacrificiul colectiv al unor oameni de stiinta precum Dr. Ignaz Semmelweis, Louis Pasteur, Robert Koch, Emile Roux si Sir Alexander Fleming au schimbat modul in care intelegem bolile si modul in care acestea se transmit. Dar desi teroia despre microbi ne ajuta sa intelgem cum se imbolnavesc oamenii, nu ne ajuta sa intelgem si de ce unii se imbolnavesc si altii nu.
Curatenia
In 1847, Dr. Ignaz Semmelweis a facut o legatura intre febra puerperala si medicii care asistau la nasteri dupa ce lucrasera cu cadavre si nu se spalasera pe maini in prealabil. Folosind logica si luand-o prin eliminare, acesta a descoperit ca lipsa de igiena a fost singurul lucru care a deosebit o clinica cu o rata ridicata de decese si alta (unde lucrau moase care nu lucrau cu cadavre) cu o rata foarte scazuta.
Teoria revolutionara si controversata a lui Semmelweis conform careia mainile trebuiau spalate a fost unanim recunoscuta numai dupa moartea acestuia, insa odata acceptata, spalatul mainilor a redus mortalitatea deceselor la nastere cu pana la 90%.
Pasteurizarea
Louis Pasteur ne-a invatat ca microorganismele nu se dezvolta fara contaminare. Inainte ca experimentele sale sa dovedeasca contrariul, convingerea generala era ca bacteriile apareau din senin. Experimentele cu pasteurizarea si flacoanele sterile au dovedit contrariul. Pasteurizarea a dus la prevenirea intoxicatiilor alimentare si la practica conservarii prin tehnici corespunzatoare.
Vaccinurile
Pasteur si Emile Roux au inventat vaccinul antirabic, o descoperire incredibila care a salvat nenumarate vieti. Cand oamenii sunt infectati cu acest virus, boala este aproape fatala daca nu se administreaza vaccinul. (Exista un singur caz inregistrat de supravietuire fara sa fi primit vaccin). Rabia omoara peste 50.000 de oameni pe an.
Ideea lui Louis Pasteur si a lui Emile Roux a fost geniala. Ei au tratat pacientii infectati cu vaccinul antirabic, ce continea un virus slabit. Vaccinul antirabic a invatat sistemul imunitar sa omoare virusul inainte ca virusul rabic cu care corpul a fost contaminat din exterior sa aiba sansa sa se multiplice astfel incat sa ajunga sa atace sistemul nervos si creierul. Observatie: acest tratament a fost folosit pentru a trata o persoana bolnava, nu pentru o persoana sanatoasa in scopul prevenirii aparitiei bolii.
Antibioticele
Sir Alexander Fleming, un biolog scotian, a descoperit penicilina oficial in 1928, desi mucegaiul si paine mucegaita se foloseau pentru tratarea ranilor inca din timpuri stravechi. Penicilina a fost primul antibiotic, o categorie de medicamente obtinute din mucegai si alti microbi care fie omorau bacteriile (antibiotice bactericide) fie impiedicau dezvoltarea altor bacterii (antibioticele bacteriostatice). Ulterior aceste microorganisme naturale au fost inlocuite cu compusi chimici sau versiuni sintetice.
Intelegem ce se intampla cu microbii, atunci unde gresim?
Daca ne concentram prea mult asupra microbilor si asupra modului in care sa-i infrangem, este usor sa pierdem din vedere esentialul – mentinerea sanatatii.
Curatenia exagerata
Faptul ca stim ca microbii se transmit prin atingere nu inseamna ca trebuie sa ne spalam pe maini cat e ziua de lunga. Daca te speli pe maini prea des, ti se poate usca pielea. Iar daca exagerezi cu spalatul, iti poti usca mainile atat de rau incat sa crape, sa sangereze si sa devii mai predispus la infectii. Daca este prudent sa te speli pe maini inainte de a asista la o nastere, de a gati, sau dupa ce mergi la baie, nu inseamna ca trebuie sa ne spalam constant mainile.
Spalatul constant pe maini nu trebuie sa ne preocupe pe cei mai multi dintre noi; de regula este o preocupare constanta a persoanelor care sufera de o tulburare obsesiv compulsiva. Insa ne-am gandit ca sapunul antibacterian ar fi o idee buna. Adica de ce sa nu omoram microbi si sa ne si spalam in acelasi timp, nu? Nu chiar.
Germicidele cum ar fi triclosanul si triclocarbanul sunt prezente in peste jumatate dintre sapunurile din occident. Nu exista nici o dovada stiintifica pentru a le justifica utilizarea atat de raspandita si exista multe dovezi care arata ca produsele antimicrobiene fac mai mult rau decat bine si, de fapt, mai mult ne imbolnavesc decat sa ne apere. Si chiar mai rau decat atat, daca ne imbolnavim, este posibil sa ne imbolnavim din cauza unor bacterii rezistente la antibiotice.
In plus, triclosanul actioneaza ca perturbator endocrin in studiile pe animale; interfereaza cu hormonii tiroidieni. Avem toate motivele sa credem ca acelasi lucru este valabil si pentru oameni. Acest lucru poate duce la probleme grave de sanatate, precum obezitatea, infertilitatea, sau, mai rau, cancerul.
Din pacate, acestea nu sunt singurele probleme asociate cu triclosanul. Un alt studiu a descoperit ca triclosanul interfereaza cu contractiile musculare la nivelul celulelor de muschi umane si animale. Acest lucru este ingrijorator pentru ca arata ca substanta penetreaza pielea si ajunge in sange cu o mai mare usurinta decat se credea initial. Un studiu efectuat in 2008 de Centrul pentru Preventia Bolilor din SUA a detectat triclosan in urina a 75% dintre persoanele testate. Sapunurile antibacteriene sunt de regula prezente in toaletele publice, insa triclosanul se regaseste si in pasta de dinti, apa de gura si chiar si in saltelele de yoga.
Produsele antimicrobiene nu fac diferenta – omoara orice tip de microb, inclusiv bacteriile bune care se gasesc pe piele si care sunt menite sa combata organismele nocive. Cand ne spalam cu un sapun obisnuit, nu ucidem toti microbii, ci doar le reducem semnificativ numarul. Daca mentinem microbii buni in limite normale si ne limitam expunerea la toxine este mai bine decat sa incercam sa ne sterilizam mainile. In plus, mainile nu vor fi niciodata sterile. Tot ce putem face este sa le mentinem curate.
Pasteurizarea exagerata
Majoritatea produselor cu care ne hranim trebuie consumate proaspete si crude, nu pasteurizate. Legumele, fructele si sucurile proaspete sunt sanatoase. Daca am consuma doar alimente gatite complet si pasteurizate, ne-am priva de vitamine, enzime si nutrienti. In dorinta de a evita microbii nocivi din mancare, nu facem decat sa ne marim sansele de a nu putea lupta cu o potentiala infectie si sa ne imbolnavim.
Produsele proaspete, crude si organice sunt surse de nutrienti de care sistemul imunitar al corpului nostru are nevoie pentru a ramane sanatos. Chiar si partile pe care nu le putem digera, fibrele, promoveaza cresterea si multiplicarea bacteriilor benefice de la nivelul intestinelor care, la randul lor, ajuta digestia, asimilarea nutrientilor, producerea de vitamine si asa mai departe. Produsele crude reprezinta o sursa de enzime de care corpul nostru are nevoie pentru a digera hrana.
Avem nevoie de acei nutrienti din alimente pe care pasteurizarea le distruge. Desigur, anumite alimente dintr-o alimentatie sanatoasa pot fi pasteurizate, insa produsele pasteurizate ar trebui consumate cu moderatie.
Vaccinurile in exces
Pare o naivitate sa credem ca avem nevoie de un vaccin pentru fiecare boala, la fel cum ni se pare ca trebuie sa ne spalam mainile la fiecare cinci minute.