Sunt foarte multe informatii contradictorii in multe domenii, iar cel alimentar nu face exceptie, mai ales cand vine vorba despre alimentatia vegana versus alimentatia bazata pe produse de origine animala. Alimentatia pe baza de plante poate preveni peste 60% dintre decesele cauzate de bolile cronice si, cu toate acestea, oamenii inca nu sunt convinsi ca veganismul este un stil de viata sustenabil si sigur.
Iar acest lucru se datoreaza in principal “stiintei industriei alimentare”, care isi promoveaza propriile interese si propaga multe informatii false atat in propria noastra educatie cat si in sistemele de asistenta medicala. Nu este vorba despre un secret sau o teorie a conspiratiei, pentru ca multi oameni din aceste industrii au facut publice aceste lucruri si au scos in evidenta aceste adevaruri.
“Pur si simplu nu mai poti avea incredere in multe dintre studiile clinice publicate si nici nu te mai poti baza pe parerea unor medici de incredere sau pe indrumarile unor autoritati medicale. Nu-mi face nicio placere sa spun acest lucru, insa am ajuns treptat si cu multe rezerve la aceasta concluzie, in cei douazeci de ani de cand sunt editorul Revistei medicale din New England” – Dr. Marcia Angell, medic si editor sef al revistei medicale din New England
Cu cativa ani in urma, dr Richard Horton, editorul sef al revistei The Lancet, considerata una dintre cele mai respectabile reviste medicale din intreaga lume, spunea ca jumatate din lucrurile publicate sunt false. Sau, dupa cum declara el insusi: “Situatia cu stiinta este clara: o mare parte din literatura stiintifica, poate chiar jumatate, pur si simplu nu este adevarata. Din cauza studiilor de dimensiuni prea reduse, efectelor nesemnificative, investigatiilor invalide, conflictelor flagrante de interese si, pe langa toate acestea, din cauza obsesiei de a urmari anumite tendinte de o importanta indoielnica, stiinta a luat-o pe cai gresite.”
Aceste puncte de vedere trebuie luate in considerare cand se vorbeste despre stiinta si, mai ales cand se vorbeste despre dietele vegane. Ni s-a inoculat ideea ca produsele din carne sunt necesare pentru sanatate, chiar si intr-o epoca in care multe publicatii si numerosi specialisti au dovedit beneficiile nutritionale ale unui regim alimentar pe baza de plante.
Regimul vegetarian si regimul pe baza pe carne
In stiinta moderna abia acum oamenii de stiinta incep sa accepte regimul alimentar vegetarian ca fiind unul consistent si sanatos, iar cei care o fac sunt exemple vii ale acestui lucru.
Dr. Ellsworth Wareham, de exemplu, un chirurg pensionat in varsta de 100 de ani, care a fost vegan jumatate din viata, explica astfel:
“Veganismul este o forma de nutritie foarte rafinata. Este destul de extrem sa-i spui unei persoane care consuma carne ca ii vei lua totul. Cand lucram ca medic, le spuneam pacientilor mei ca o alimentatie vegetariana este sanatoasa si le recomandam sa evite pe cat posibil produsele de origine animala.
Oamenii sunt foarte sensibili cand vine vorba de mancare. Poti vorbi cu ei despre exercitii fizice, metode de relaxare, o atitudine pozitiva si vor accepta toate aceste lucruri. Dar cand vine vorba despre ceea ce mananca, vor deveni foarte sensibili. Doar daca cineva este interesat, atunci ii pot explica din punct de vedere stiintific ce cred ca este mai bine pentru el/ea.” – Dr. Ellsworth Wareham
Un alt exemplu este dr. Kim A. Williams, presedinte al Colegiului American de Cardiologie, care a adoptat, de asemenea, o dieta vegana. El se confrunta deseori cu pacienti obezi care sufera de hipertensiune, diabet de tip 2 si colesterol marit. Una dintre recomandarile pe care le da pacientilor sai este aceea de a urma o dieta vegana. Are si functia de presedinte al Sectiei de Cardiologie la Centrul Medical al Universitatii Rush din Chicago.
Entuziasmul sau pentru regimul vegan vine in urma aprofundarii literaturii medicale, din care da numeroase exemple, dovedind ca oamenii care urmeaza o dieta vegetariana traiesc mai mult si au rate mai reduse de boli de inima, diabet si probleme renale decat cei care consuma carne.
Scoala Medicala Harvard afirma, de asemenea, ca “studiile confirma beneficiile pentru sanatate ale unui regim alimentar fara carne. In ziua de azi dieta vegana este recunoscuta nu numai ca o dieta ce acopera necesarul nutritional, dar si ca o metoda de a reduce riscul unor boli cronice.”
Exista multe studii care demonstreaza beneficiile regimurilor vegane si vegetariene. Astfel, Asociatia Americana Dietetica si-a exprimat public punctul de vedere printr-o lucrare in care a concluzionat ca “alimentatiile vegetariene atent planificate, fie complet vegetariene fie vegane, sunt sanatoase, ofera un suport nutritional adecvat si beneficii in ceea ce priveste prevenirea si tratarea unor boli.” (Revista Asociatiei Americane Dietetice, iulie 2009)
Printre aceste boli se numara boala cardiaca, cancerul, diabetul si multe altele. Cercetarile desfasurate de dr. Dean Ornish, care a descoperit ca pacientii care urmau un meniu vegetarian prezentau mai putina placa coronariana si mai putin evenimente cardiace, sunt deseori folosite ca termen de referinta.
Este important de mentionat ca, atunci cand vine vorba de stiinta si "asocieri" este esential sa folosim criteriul de cauzalitate al lui Bradford Hill. Stim foarte bine ca o corelatie nu inseamna automat cauzalitate, dar ca, uneori, inseamna exact acest lucru. Cand ai un numar mare de studii care dovedesc o corelatie stransa, se poate spune fara prea mari umbre de indoiala ca, in acest caz, corelatia poate insemna cauzalitate. Iar cand vine vorba despre meniurile pe baza de plante, sunt suficiente dovezi care indica in mod evident beneficiile acestora pentru sanatate. Desigur, insa, ca beneficiile unei diete vegane depasesc cu mult limitele unei simple corelatii.
Pe masura ce castiga popularitate, veganismul atrage tot mai multa atentie din partea comunitatii stiintifice. In Anglia, cel putin 542 000 de oameni sunt vegani - de la 150 000 in 2006 - si alti 521 000 de vegetarieni spera sa-si diminueze consumul de produse animale. Este evident ca veganismul a devenit un stil de viata cu o raspandire rapida in randul populatiilor de pe intreg globul.
Unul dintre cele mai complexe studii pe aceasta tema este "Studiul China", condus de medicii T. Colin Campbell si Thomas Campbell. Concluziile lor arata o corelatie directa intre nutritie si bolile cardiace, diabet si cancer, dovedind ca, in culturile care consuma in principal regimuri vegane, aceste boli sunt mult mai putine si ca, prin adoptarea unor astfel de regimuri, se poate inversa evolutia unei boli deja instalate in corp. Studiul China este considerat cel mai complex studiu nutritional condus vreodata cu privire la relatia dintre alimentatie si boli.
Proteinele vegetale in comparatie cu cele de origine animala
“Proteinele de origine animala sunt pline de grasimi si substante chimice si tot felul de alte lucruri care sunt nocive pentru corp. Cand participam la concursuri si consumam toate aceste lucruri, aveam o multime de probleme digestive, eram constipat si balonat si nu ma simteam deloc bine. Acum nu ma mai preocupa proteinele, pentru ca le iau din plin din ceea ce consum. Nu numai ca sunt sanatos, dar sunt mai impacat cu mine insumi si cu modul in care relationez cu alte vietuitoare din lume.”
Acestea sunt vorbele lui Jim Morris, unul dintre marii culturisti vegani, care a urmat un regim vegan aproape intreaga lui viata. Un alt culturist vegan a putut fi admirat recent la Jocurile Olimpice din Brazilia. Numele sau este Kendrick Farris si a fost singurul american halterofil care a participat la Jocurile de la Rio.
Daca auziti pe cineva ca spune "am nevoie de proteine" si din acest motiv consum carne, inseamna ca nu este suficient de bine informat. Nu ai nevoie de proteinele din carne pentru a fi sanatos; de fapt, adevarul este exact invers - proteinele vegetale sunt mult mai sanatoase. Desigur, culturistii care adopta regimul vegan sunt exemple foarte bune, dar sa vedem ce spun expertii despre alternativele la proteine animale.
Iata ce afirma dr. Deepak Bhatt, profesor universitar la Scoala Medicala Harvard si editor sef la Harvard Heart Latter:
“Cand vine vorba de proteine, carnea nu este singura optiune. Tot mai multe dovezi arata ca reducerea consumului de carne si cresterea aportului de proteine vegetale este o alegere sanatoasa. O alimentatie ce include orice tip de carne mareste riscul de boala cardiaca si cancer, in comparatie cu o alimentatie vegetariana.”
Un studiu recent condus de cercetatorii de la Scoala Medicala Harvard si Spitalul General din Massachusetts a tinut sub observatie peste 130 000 de oameni timp de 36 de ani, monitorizand stilul de viata, bolile, alimentatia si rata mortalitatii acestora.
Studiul a aratat ca inlocuirea a 15g - 19g de proteina animala, echivalentul unui crenvusti, cu leguminoase, fasole, nuci si alt tip de proteine, reduce semnificativ riscul de moarte prematura. Inlocuirea oualor cu proteine vegetale a dus, de asemenea, la o reducere a riscului de deces cu inca 19%.
Cercetatorii au descoperit ca un consum de carne cu 10% mai mare a fost asociat cu o rata a mortalitatii cu 2 procente mai mare si un risc de moarte cardiovasculara mai mare cu 8%.
Dr. T. Colin Campbell, unul dintre autorii Studiului China, spunea:
“Ceea ce am facut in prima parte a carierei nu a fost nimic altceva decat ceea ce stiinta traditionala m-a invatat sa fac. Am observat ca alimentatia mai bogata in proteine animale era asociata cu cancer la ficat in Filipine. Cand am asociat aceste informatii cu extraordinarul raport din India care arata, la sobolanii de laborator, ca un consum normal de caseina promoveaza cancerul la ficat, acest lucru m-a determinat sa initiez studiul de 27 de ani din China, ca sa vad cum se intampla acest lucru. Am facut zeci de experimente pentru a vedea daca acest lucru este adevarat si, daca da, cum se intampla.”
In cadrul studiului, Campbell a subliniat faptul ca au folosit criterii traditionale pentru a decide ce este un carcinogen (cu privire la proteinele din produsele de origine animala), raportandu-se la programul guvernamental de testare a carcinogenezei chimice. Campbell a mai declarat ca “acesta este un subiect neindoielnic, iar implicatiile acestei concluzii sunt surprinzatoare in mai multe feluri.”
S-a mai aratat, printre altele, ca proteinele animale sunt foarte acide, iar corpul ia calciu si fosfor din oase pentru a neutraliza aciditatea.
Atunci, care proteine sunt mai bune?
In mod evident, exista argumente pentru ambele variante. Ce trebuie sa intelegem, insa, este ca proteinele nu sunt de acelasi tip.
Proteina este alcatuita din elemente de baza, numite amino acizi, iar corpul uman le produce in doua moduri diferite: dintr-o sursa primara sau prin modificarea altor tipuri de aminoacizi.
O serie de aminoacizi, numiti aminoacizi esentiali, trebuie sa vina din mancare. Conform educatiei alimentare curente, promovata in principal de marile industrii alimentare, sursele de proteine de origine animala contin toti aminoacizii de care avem nevoie. Ceea ce se omite, insa, este exact ceea ce s-a mentionat mai sus.
Alte surse de proteine duc lipsa de unul sau mai multi aminoacizi, insa tot ce trebuie sa faca un vegan sau vegetarian este sa consume o mare varietate de alimente ce contin proteine, pentru a ajuta corpul sa produca mai multe proteine.
Acestea fiind spuse, studiile facute asupra restrictiei calorice si a postului au aratat ca un consum mare de proteine nu este in niciun caz un lucru bun.
Anumite tipuri de carne au fost asociate si cu unele boli. Astfel, studiile conduse la Scoala de Sanatate Publica de la Harvard au descoperit un consum regulat, oricat de mic, de carne rosie, in special cea procesata, este asociat cu un risc marit de boala cardiaca si accident vascular, precum si cu un risc de deces din cauza unei boli cardiovasculare sau a altei cauze. Unele tipuri de carne pot cauza cancer si cateva alte boli. Inlocuirea acestor tipuri de carne cu surse mai sanatoase de proteine poate inversa efectele.
Alimentele procesate si produsele procesate de origine animala pot cauza si ele cancer.
Un consum prea mic de proteine poate dauna corpului, dar si consumul exagerat implica riscuri. In occident un om obisnuit consuma de 1.5 ori mai multe proteine decat necesarul mediu si majoritatea acestora provin din surse de origine animala. Acest lucru este daunator pentru ca proteinele in exces se transforma in depozite reziduale sau grasime in corp. Aceste depozite de proteine animale contribuie la luarea in greutate, la boala cardiaca, diabet, inflamatie si cancer.
Pe de alta parte, proteinele continute in alimentele de origine vegetala sunt asociate cu prevenirea bolilor. Dr. Michelle McMacken, specialist in medicina interna si profesor universitar la Scoala Medicala din New York explica:
“Proteinele prezente in alimentele intregi de origine vegetala ne protejeaza de multe boli cronice. Intr-un regim alimentar vegan nu ai nevoie sa tii evidenta proteinelor consumate si nici sa iei suplimente cu proteine; daca respecti necesarul de calorii, ai toate proteinele de care ai nevoie. Cei mai longevivi oameni de pe planeta, cei care traiesc in "Zonele albastre", isi iau doar 10% dintre calorii din proteine, spre deosebire de occidentali, al caror procent de proteine este de 15-20% din totalul de calorii.”
Sursa utilizata: http://www.collective-evolution.com/2016/09/27/plant-based-protein-vs-protein-from-meat-which-one-is-better-for-your-body-dont-publish-waiting-for-picture/