Surse de prebiotice
Este interesant ca singurul aliment existent “din fabricatie” pentru oameni, care contine prebiotice este laptele matern. S-a observat ca oligozaharidele din laptele matern mentin rata infectiilor scazuta la nou-nascuti si la copiii pana la varsta de doi ani. Cercetatorii au descoperit ca prezenta mai mare de bifidobacterii la copiii alaptati ii mentine mai sanatosi si ii ajuta sa se imbolnaveasca mult mai rar decat cei hraniti cu lapte praf. Acesta este doar unul dintre avantajele majore ale alaptarii copiilor.
Atat pentru copii cat si pentru adulti, sursele alimentare de prebiotice includ:
- Ceapa
- Usturoi
- Lapte
- Cartofi gatiti si raciti
- Patlagina
- Anghinare
- Sparanghel
- Praz
- Radacini de cicoare
- Radacina de brusture
- Miere
- Frunze de papadie
- Leguminoase in general
Cerealele intregi ca secara, graul si ovazul contin si ele fibre prebiotice, insa parerile sunt impartite in ceea ce priveste recomandarea lor ca parte a unei diete sanatoase.
Prebioticele pot fi gasite si sub forma de suplimente alimentare. In aceasta forma, prebioticele pot fi chiar mai eficiente decat probioticele, deoarece culturile probiotice vii sunt dificil de pastrat si ambalat. Puteti observa in magazinele naturiste care vand suplimente probiotice ca cele mai scumpe sunt tinute in frigider, pentru a mentine culturile vii cat mai mult timp. Prebioticele, pe de alta parte, sunt doar carbohidrati. Acestia pot fi gatiti, uscati, congelati sau presarati peste mancare si tot isi pastreaza proprietatile benefice.
In cele din urma, cercetarile arata ca utilizarea unui supliment “simbiotic” pare sa fie cea mai eficienta optiune. Acesta contine atat culturi vii probiotice cat si prebiotice care sa le incurajeze inmultirea. Simbioticele s-au dovedit mai eficiente decat consumul separat de prebiotice sau probiotice.
Avand in vedere ca prebioticele sunt prezente intr-o mare varietate de plante, o alimentatie echilibrata si completa ar trebui sa acopere necesarul zilnic. Doza zilnica recomandata este intre 5 si 30 de grame de fibre prebiotice pe zi. Cinci grame este limita minima pentru beneficii notabile, iar 30 de grame este limita maxima - conform studiilor - care nu are consecinte digestive neplacute (depinde foarte mult si de modaltatea de combinare a alimentelor precum si de itervalele orare la care se iau mesele).
Daca, totusi, apar dureri chiar si la un consum foarte mic de fibre prebiotice, acest lucru poate indica o problema de sanatate, cum ar fi suprapopularea cu bacterii in intestinul subtire sau disbioza microbiana. In acest caz este recomandata parerea unui specialist.
Surse:
https://en.wikipedia.org/wiki/Prebiotic_%28nutrition%29
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3705355/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18461293
