Cum a salvat un nutritionist Danemarca in timpul foametei din perioada Primului Razboi Mondial

Lectiile trecutului, directiile viitorului.

Recentele cresteri dramatice de temperatura, seceta si inundatiile pot distruge in unii oameni sperantele de stabilitate si siguranta pentru copiii si nepotii lor. Una dintre amenintarile imediate ale modificarii de clima este hrana. Cum ne putem adapta mai bine la o lume tot mai neprietenoasa?

Istoria are exemple de populatii ale caror vieti au fost rasturnate de circumstante ce nu au depins de vointa lor. Cele mai graitoare exemple in acest sens sunt episoadele de foamete din Europa de Vest in timpul Primului si celui de-al Doilea Razboi Mondial. Unii au supravietuit mai bine decat altii in aceste vremuri grele si putem trage invataturi din experienta lor.

Ca o consecinta a blocadei britanice in Marea Nordului in Primul Razboi Mondial, 400,000 de germani au murit de malnutritie intre 1914 si 1918. Danemarca, ramasa neutra pe perioada conflictului, a fost si ea afectata in mod drastic de blocada. Dar, spre deosebire de experienta Germaniei, danezii s-au descurcat foarte bine. Aceasta fericita rasturnare de situatie s-a datorat sclipirii de geniu a fizicianului si nutritionistului Mikkel Hindhede (1862 – 1945), director al Laboratorului National Danez de Cercetari Nutritionale din Copenhaga si consilier in domeniul nutritiei pentru guvernul danez in Primul Razboi Mondial.

Urmand recomandarile acestuia, populatia din Danemarca a trecut de la o alimentatie bogata in carne la una in care baza era asigurata de cereale amidonoase si legume. Alte tari (cum e cazul Germaniei) au continuat sa creada in importanta unei alimentatii bazate pe carne pentru populatia sa si, drept urmare, nu s-au putut adapta la modificarile vremurilor.

3 milioane de danezi au inceput sa consume amidonoase

Urmand sfaturile doctorului Hindhede, o mare parte dintre porci au fost vanduti, iar numarul vacilor de lapte redus la o treime. Productia de alcool a fost si aceasta limitata. Aceste schimbari au facut posibila utilizarea cerealelor, folosite altfel pentru animale si alcool, pentru consumul oamenilor. Munca sa de cercetare anterioara, precum si cea a unor oameni de stiinta contemporani dovedise deja eficienta nutritiva a unui regim alimentar bazat pe amidonoase, pe langa fructe si legume. Chiar si la vremea aceea, existau informatii practice destul de clare ce aratau ca necesarul de proteine pentru oameni era atat de redus, incat deseori era depasit; astfel ca reducerea cantitatii de carne nu ar fi avut efecte adverse.

Intr-un articol publicat in 1920 in Revista Asociatiei Medicale Americane, Dr. Hindhede scria, “Studiile au aratat ca omul isi poate mentine sanatatea cel putin un an cu o dieta bazata pe cartofi si grasimi si cel putin jumatate de an cu o dieta bazata pe orz si grasime, astfel ca ne-am bazat pe culturile noastre vaste de cartofi si orz, date oamenilor in loc sa fie date porcilor, drept pentru care porcii au murit de foame, in timp ce oamenii au primit suficienta hrana. Alimentele de baza au fost painea de tarate, fiertura de orz, cartofii, verdeturile, laptele si cantitati mici de unt. Productia de porci a fost foarte scazuta; astfel fermierii si-au consumat toti porcii pe care ii cresteau, iar populatiile din orase au primit putina carne de porc sau chiar deloc. Carnea de vita era atat de scumpa incat doar bogatii isi permiteau sa cumpere in cantitati suficiente.”

Ratele mortalitatii scad cu rapiditate

Ce rezultate a avut aceasta modificare drastica in alimentatia unei populatii de 3 milioane de locuitori  din Danemarca? Pe parcursul anilor de criza intensa, 1917 - 1918, rata mortalitatii a fost redusa cu 34%, insemnand ca 6,300 de vieti au fost salvate. Acestea au fost cele mai scazute rate de mortalitate inregistrate in Danemarca,

Mikkel Hindhede, sursa foto : http://goo.gl/6NZfR7

chiar si in comparatie cu anii anteriori razboiului. Dr. Hindhede a asociat aceasta reducere a mortalitatii in mod direct cu regimul alimentar in care cerealele si legumele bogate in amidon au inlocuit consumul de carne:

“Rezultatul nu m-a surprins. Inca din 1885, cand am inceput experimentele cu o dieta cu continut scazut de proteine (predominant vegetariana), am fost

convins ca un astfel de mod de viata duce la o conditie fizica mai buna. Rezultatele cercetarilor extinse in acest domeniu imi dovedesc faptul ca supraalimentarea, cu mancaruri gustoase pe baza de carne, este una dintre cauzele principale ale bolilor.”

Reduceri similare in rata mortalitatii si a bolilor au fost vazute si in alte tari vest-europene in timpul Primului si celui de-al Doilea Razboi Mondial. De exemplu, decesul cauzat de diabet a scazut in Anglia si Tara Galilor in timpul ambelor razboaie. Insa, o diferenta importanta a fost ca populatia din Danemarca era bine hranita, in timp ce majoritatea populatiei in Europa de Vest era flamanda. Dr. Hindhede scria:

“Desi nu toti cititorii sunt de acord cu cele spuse de mine, nimeni nu poate contesta faptul ca populatia din Danemarca nu are motive de regret pentru dieta din timpul razboiului, compusa in principal din lapte, legume si tarate. Daca Europa Centrala ar fi adoptat un regim asemanator, cu siguranta ca nimeni nu ar fi suferit de foame.”

Lectii pentru viitor

Cea mai mare seceta din SUA in ultimul aproape o jumatate de secol a avut loc in vara anului 2012. Douazeci pana la 40% din culturile de soia si porumb, destinate porcilor, vacilor si gainilor, au fost distruse; preturile pentru alimente au crescut in intreaga lume. Dar, pentru ca, asa cum se spune, "nu te poti lupta cu vremea", ce putem face?

Ne putem ocupa de productia de hrana. In loc sa ne hranim animalele cu ceea ce cultivam, mai bine consumam noi porumbul, graul, soia si cartofii si nu ar mai trebui nici sa le modificam genetic. Economiile facute ar avea un impact asupra intregii lumi.

Convertirea energiei vegetale in energie animala este extrem de costisitoare: sunt necesare 3.5 kg cereale bune de consum pentru producerea unei jumatati de kg de carne de vita, 5 kg pentru 1/2 kg de carne de porc si 1 kg pentru 1/2 kg de carne de pui. Daca suprafata de pamant destinata cresterii animalelor de consum ar fi folosita pentru agricultura, acest lucru ar spori resursele alimentare de cel putin 17 ori: culturile de cartofi, de exemplu, pot produce de 17 ori caloriile produse din animale pe aceeasi suprafata de teren.

Inlocuirea alimentatiei de origine animala ar mai avea si alte consecinte favorabile.

Rata progresului incalzirii globale s-ar reduce. Combustibilii fosili (sursa principala a modificarii de mediu) folositi in productia de mancare s-ar reduce de patruzeci de ori. Sa ne gandim ca numai doua calorii de combustibil fosil sunt necesari pentru a cultiva o calorie de energie provenita din legume cu amidon; in cazul carnii de vita procentul este de 80:1.

Cu aceleasi modificari in regimul alimentar am reduce si suferintele inutile ale consecintelor pentru sanatate ca urmare a unor vieti traite in excese, cum ar fi obezitatea, bolile cardiace, diabetul de tip 2, artrita, precum si cancerul la san, la prostata, la colon.

S-ar reduce datoria nationala prin scaderea costurilor de sanatate asociate cu aceste boli inutile. Si o mare parte a lumii ar scapa de foame.

Preferi sa contribui la salvarea planetei sau la distrugerea acesteia? Detinem aceste informatii simple despre cum ne putem salva de peste un secol. Actionam acum sau asteptam sa o facem cand, probabil, va fi prea tarziu?

 Scrie-ne pararea ta despre acest subiect in comentariile de mai jos! Aici invatam impreuna!

Sursa utilizata:

http://hippocratesinst.org/Vegan-Lifestyle/lessons-from-the-past-directions-for-the-future

https://www.drmcdougall.com/misc/2012nl/jul/lessons.htm

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2081100/

https://www.drmcdougall.com/misc/2012nl/jul/hindhede.pdf -  mikkel hindhede carne danermarca