Raspandirea epidemica a bolilor dietetice a determinat efctuarea mai multor studii pentru a investiga ce ar trebui oamenii sa manance pentru o stare optima de sanatate. In 1985, un articol publicat in Revista Medicala din New England sugereaza ca bolile cronice au aparut din cauza unei discrepante dintre hrana pe care o primeau corpurile noastre in perioada evolutiva a Epocii de Piatra (acum aproximativ 2 milioane de ani in urma) si cea pe care o primesc in ziua de azi. Articolul propunea o revenire la tipul de dieta specifica omului preistoric culegator-vanator, ce continea carne, fructe, legume si nuci.
Pornim de la premiza ca necesitatile noastre nutritionale au fost stabilite intr-un trecut preistoric. Intrebarea la care inca nu avem un raspuns este despre ce trecut preistoric vorbim. De ce numai ultimii 2 milioane de ani? Am evoluat timp de 20 de milioane de ani de la ultima primata mare care ne-a fost stramos comun, timp in care s-au cosolidat necesitatile noastre nutritive si fiziologia digestiva. In acest context, perioada culegatorilor-vanatori a avut, probabil, cel mai mic efect. Ce am mancat in 90% din perioada de evolutie? Ceea ce si restul primatelor mari au ajuns sa manance - 95% plante.
Acest lucru ar explica de ce suntem atat de predispusi la bolile cardiace. In cea mai mare parte a evolutiei umane, colesterolul a fost, practic, absent din alimentatie. Nu aveam bacon, unt sau grasimi trans; in plus, consumam cantitati masive de fibre, care elimina colesterolul din corp. Acest lucru ar fi putut fi o problema, pentru ca organismul are nevoie de o anumita cantitate de colesterol, insa corpurile noastre au invatat nu numai sa produca colesterol, dar si sa-l pastreze si sa-l recicleze.
Daca ne gandim la corpul uman ca la o masina de conservat colesterol, pe care il asezam in lumea moderna, plina de sunca, oua, branza, pui si produse de patiserie, nu este de mirare ca boala cardiaca provocata de arterele infundate este cauza nr. 1 de deces in intreaga lume. Ceea ce s-a dezvoltat ca o strategie de adaptare pe parcursul a 90% din perioada de evolutie umana - tinand cu orice pret de colesterolul pe care nu il luam prea mult din alimentatie - in ziua de azi a devenit o maladaptare, o calitate care duce la infundarea arterelor. Corpul uman pur si simplu nu mai face fata.
Asa cum a mentionat si editorul sef al Revistei Americane de Cardiologie acum 25 de ani, carnivorele nu dezvolta arterioscleroza, indiferent cat de multa carne sau grasime mananca. Putem hrani un caine cu 500 de oua pline de colesterol si nu vor face decat sa dea din coada; corpul unui caine este obisnuit sa consume si sa elimine colesterolul in exces. In acelasi timp, dupa doar cateva luni de consum a unui procent din acest colesterol, animalele obisnuite cu o dieta bazata pe plante vor incepe sa prezinte artere ingrosate.
Chiar daca organismul uman a evoluat astfel incat sa consume in principal fructe, verdeturi si seminte pentru 90% din evolutia umana, de ce nu ne-am adaptat mai bine la consumul de carne in ultimii 10% din aceasta perioada, in Paleolitic? Am avut la dispozitie aproximativ 2 milioane de ani pentru a ne adapta la tot surplusul de grasime si colesterol. Daca aceasta dieta ingroasa arterele, de ce genele celor care au suferit un atac de cord nu au murit si nu au fost inlocuite cu gene care sa ajute oamenii sa traiasca pana la o varsta avansata cu artere curate indiferent de ce ar manca? Pentru ca cei mai multi nu traiau pana la o varsta prea inaintata.
Cei mai multi dintre oamenii preistorici nu traiau suficient de mult ca sa apuce sa sufere de atacuri de cord. Cand speranta de viata este de 25 de ani, atunci genele care se transmit sunt cele care supravietuiesc pana la varsta reproducerii prin orice mijloace posibile, adica astfel incat sa nu moara de foame. Cu cat hrana este mai calorica, cu atat mai bine. Consumul de maduva osoasa si creier, uman sau de alt fel, ar avea un avantaj selectiv. Daca ar fi sa traim doar pana cand copiii nostri ajung la pubertate si sa le transmitem genele, atunci nu am mai avea nevoie sa dezvoltam niciun fel de protectie impotriva unor boli cronice.
Dar nu trebuie sa ne intoarcem milioane de ani in urma pentru a gasi o populatie care nu sufera de boli cronice la varsta inaintate. In secolul 20, lantul de spitale misionare din zonele rurale ale Africii au descoperit ca, in aceste zone, boala coronariana este aproape inexistenta, si nu numai boala cardiaca, ci si tensiunea marita, accidentul vascular, cancerul si multe altele. Intr-un anume sens, aceste populatii rurale din China si Africa consuma ceea ce oamenii consumau in primii 90% din perioada de evolutie umana, adica aproape 20 de milioane de ani, o alimentatie compusa aproape exclusiv din alimente de origine vegetala.
De unde stim ca era vorba de alimentatie si nu de altceva? Intr-o actualizare de 25 de ani la studiul original despre dieta paleo, autorii au incercat sa clarifice ca nu au sugerat nici in studiul initial si nici in studiul mai recent ca oamenii trebuie sa adopte o anumita alimentatie bazata pe ceea ce mancau stramosii nostri. Recomandarile dietetice trebuie testate. De aceea munca de pionierat efectuata in cadrul cercetarilor din Pritikin, Ornish si Esselstyn este atat de importanta, demonstrand ca dietele pe baza de alimente de origine vegetala nu numai ca pot opri o boala cardiaca dar au dovedit ca ii pot chiar inversa evolutia in majoritatea cazurilor.
Aceasta a fost, intr-adevar, singura dieta care a existat dintotdeauna.
Sursa utilizata: http://nutritionfacts.org/2016/11/15/the-natural-human-diet/
