Intr-o dieta tipic occidentala se estimeaza ca pana la 12 grame de proteine pot ajunge in colon fara sa fie digerate, transformandu-se in substante toxice, cum e amoniacul. Procesul de degradare a proteinelor nedigerate din colon se numeste putrefactie, iar o bucatica de carne poate destul de usor sa ajunga in colon si sa intre in putrefactie. Problema este ca unele produse secundare ale acestui proces devin toxice.
In general fermentarea carbohidratilor - fibrele si amidonul rezistent care ajung in colon - au efecte benefice din cauza unor acizi grasi de lant scurt, ca butiratul, pe cand fermentarea proteinelor este considerata daunatoare. Fermentarea proteinelor are loc in special in partea inferioara a colonului, unde carbohidratii se epuizeaza si au ca rezultat productia unor metaboliti cu potential toxic. Acesta poate fi si motivul pentru care cancerul colo rectal si colita ulceroasa tind sa se dezvolte in aceasta parte a colonului, unde intra in putrefactie proteinele.
Cea mai simpla strategie de a reduce efectul potential nociv al fermentatiei proteinelor este diminuarea aportului de proteine in alimentatie. Insa acumularea produselor reziduale toxice ca urmare a metabolismului proteic poate fi atenuat de fermentarea materiei vegetale nedigerate.
Un studiu efectuat in Australia a demonstrat ca aportul de alimente ce contin amidon rezistent poate impiedica acumularea de reziduuri potential nocive.
.png)
Amidonul rezistent nu este digerat in intestinul subtire si ajunge in colon, unde poate hrani bacteriile benefice. Printre alimentele ce contin amidon rezistent se numara fasolea, mazarea, lintea, nautul, ovazul crud si pastele gatite si racite (ca intr-o salata cu paste). Se pare ca daca ajunge cat mai mult amidon in colon, se produce cu atat mai putin amoniac.
Desigur ca si produsele vegetale contin proteine. Diferenta este ca produsele animale tind sa contina mai multi amino acizi cu sulf, ca metionina, care se transforma in hidrogen sulfurat in colon. Hidrogenul sulfurat este un gaz cu miros de oua stricate, care joaca un rol important in dezvoltarea bolilor intestinale inflamatorii precum colita ulceroasa.
Efectele toxice ale hidrogenului sulfurat par sa apara din cauza ca acesta impiedica celulele din membrana colonului sa foloseasca butiratul, care este produsul rezidual al bacteriilor benefice in urma consumului de fibre si amidon rezistent. Astfel ca este ca o lupta continua in colon intre metabolitul nociv de proteine, hidrogenul sulfurat si metabolitul bun de carbohidrati, butiratul.
Cercetatorii au folosit mostre de colon uman pentru a demonstra ca efectele secundare negative ale sulfurii pot fi neutralizate de butirat. Astfel, solutia ar fi reducerea consumului de carne, un consum mai mare de produse vegetale sau ambele.
Hidrogenul sulfurat poate fi, insa, produs in doua feluri. In principal este prezent in intestinul gros ca urmare a descompunerii proteinelor ce contin sulf, insa gazul cu miros de oua stricate poate fi generat si de conservanti anorganici, cum sunt sulfitii si dioxidul de sulf.
Dioxidul de sulf este un conservant folosit la fructele uscate, iar sulfitii sunt folositi la vin. Aditivii cu sulf pot fi evitati fie prin verificarea etichetelor, fie prin alegerea produselor organice, in care, conform legii, utilizarea lor este interzisa.
Cu peste 35 de ani in urma studiile au inceput sa asocieze dioxidul de sulf cu inrautatirea simptomelor de astm. Aceasta asa-numita “sensibilitate la sulfura” pare sa afecteze 1 din 2.000 de oameni, de aceea astmaticii e mai bine sa evite produsele ce contin acest conservant.
Cruciferele sunt legume ce contin compusi de sulf in mod natural, insa, din fericire, un studiu care a urmarit peste 100 000 de femei pe o perioada de 25 de ani a concluzionat ca legumele crucifere nu sunt asociate cu un risc marit de colita.
Din cauza consumului mare de proteine animale si produse procesate, dieta tipic occidentala contine de cinci sau sase ori mai mult sulf decat o alimentatie compusa din alimente vegetale si naturale. Acest lucru poate explica si incidenta scazuta de boli intestinale inflamatorii printre consumatorii de produse predominant vegetale si neprocesate.
Sursa utilizata: http://www.care2.com/greenliving/what-happens-to-meat-in-our-colon.html#14661512845982&action=expand_widget&id=0&data=
