Se estimeaza ca intr-o dieta tipic occidentala pana la 12 grame de proteine raman nedigerate si, cand ajung in colon, se transforma in substante toxice, precum amoniacul. Acest proces de degradare a proteinelor nedigerate din colon se numeste putrefactie si carnea este una dintre sursele principale ale acestor proteinele care pot ajunge in colon. Problema este ca unele produse secundare ale acestui proces de putrefactie pot fi toxice.
In general se considera ca fermentarea carbohidratilor - fibrele si amidonul rezistent care ajunge in colon - are efecte benefice, pentru ca genereaza acizi grasi de lant scurt precum butiratul, in timp ce fermentarea proteinelor este considerata nociva. Fermentarea proteinelor apare in principal in partea inferioara a colonului, unde carbohidratii nu mai ajung si are ca rezultat metaboliti cu potential toxic. Acesta este, probabil, si motivul pentru care cancerul colorectal si colita ulcerativa apar in zona inferioara, pentru ca acolo putrezesc proteinele.
Cea mai simpla strategie pentru a reduce potentialul nociv al fermentarii proteinelor este reducerea consumului de proteine. Insa acumularea acestor produse secundare aparute in urma metabolismului proteinelor poate fi atenuata prin fermentarea materiei vegetale nedigerate. Un studiu din Australia a aratat ca alimentele ce contin amidon rezistent pot impiedica acumularea de produsi secundari rezultati in urma metabolizarii proteinelor.
Amidonul rezistent trece de digestia din intestinul subtire si astfel poate ajunge pana in colon, unde hraneste bacteriile benefice. Amidonul rezistent este prezent in fasolea gatita, mazare, linte, ovaz crud si paste gatite si racite (salata de paste). Aparent, cu cat ajunge mai mult amidon in colon, cu atat se produce mai putin amoniac.
Desigur ca si plantele contin proteine. Diferenta este, insa, ca proteinele de origine animala au mai multi amino acizi ce contin sulf, cum este metionina, care se transforma in sulfura de hidrogen in colon. Sulfura de hidrogen este un gaz cu miros de oua stricate, implicata in dezvoltarea bolii inflamatorii a intestinelor, colita ulcerativa.
Efectele toxice ale sulfurii de hidrogen par sa apara ca urmare a blocarii abilitatii celulelor de pe membrana interioara a colonului de a folosi butiratul, adica substanta pe care bacteriile benefice o produc dupa ce consumam fibrele si amidonul rezistent. Astfel, in colon are loc o lupta constanta intre metabolitul nociv al proteinelor, sulfura de hidrogen si metabolitul benefic al carbohidratilor, butiratul.
Pe mostrele de colon uman, cercetatorii au putut observa ca efectele adverse ale sulfurii pot fi remediate de butirat. Deci, solutia este fie sa mai reducem din consumul de carne, fie sa il marim pe cel de plante, fie ambele.
Sulfura de hidrogen se produce in doua feluri. Poate sa apara ca rezultat al descompunerii proteinelor care au sulf in componenta lor, sau poate fi generata de conservanti anorganici precum sulfiti si dioxid de sulf.
Dioxidul de sulf este folosit ca si conservant in fructele uscate, iar sulfitii sunt adaugati in vin. Putem evita aditivii cu sulf citind cu atentie etichetele sau folosind produse organice.
Cu peste 35 de ani in urma, studiile au inceput sa asocieze conservantii cu dioxid de sulf cu agravarea astmului. Asa-zisa "sensibilitate la sulfit" pare sa afecteze doar 1 din 2000 de oameni, insa, in afara de cei care sufera de astm si care ar fi bine sa-l evite, sulfitul este un conservant care pare inofensiv.
Legumele crucifere contin in mod natural compusi de sulf, insa, din fericire, dupa ce au tinut sub observatie peste o suta de mii de femei timp de 25 de ani, cercetatorii au concluzionat ca legumele din familia verzei NU sunt asociate cu un risc marit de colita.
Datorita consumului de proteine animale si alimente procesate, dieta tipic occidentala (asa-zisa dieta tipic americana) poate contine de 5 sau 6 ori mai mult sulf decat o dieta care contine in principal alimente de origine vegetala. Acest lucru explica si incidenta mica a bolilor inflamatorii a intestinelor printre populatiile cu o dieta bazata pe plante si produse proaspete, intregi.
Sursa utilizata: http://www.care2.com/greenliving/what-happens-to-meat-in-our-colon.html
