Denumiri populare: pomusoare, coacaze, afine, afine de munte.
Prezentare. Afinul este un arbust bogat ramificat, ramurile sale avand, in permanenta, culoarea verde. Face parte din familia ericaceelor. Se prezinta ca un arbust scund, inaltimea sa fiind de numai 50 cm. Frunzele sunt oval-alungite, iar florile au culoarea roz-palid, dezvoltandu-se in mai-iunie. Fructele sunt de culoare neagra, sau ceva mai deschis – spre grena, cu o nuanta de albastrui-metalizat. Afinul creste pemunte, de la circa 800 de metri in sus, pana spre golurile alpine.
Pentru uz medicinal se culeg frunzele si fructele. Din frunze se face infuzie, iar din fructe se prepara decoct sau se macereaza. Mai nou, valoare medicinala au si radacinile
de afin, din care se prepara un decoct. Alt preparat obtinut din afin este tinctura.
Substante active importante care se gasesc in fructele, dar mai ales in frunzele de afin: tanin, mirtilina, neomirtilina. Datorita mirtilinei si neomirtilinei, afinul poate fi considerat o sursa exceptionala de insulina – insulina vegetala. Taninul se gaseste nu numai in frunze, ci si in fructe. Fructele contin pectine, zaharuri, provitamina A, acizi, vitamina C.
Intrebuintari. In tratamente naturiste, dar si pentru consum in gospodarie.
Pentru tratamente se utilizeaza mai ales frunzele, dar nu sunt de neglijat nici fructele. Acrisoare, afinele sunt placute la gust, si pot fi consumate ca orice fruct.
Frunzele de afin se remarca printr-o importanta actiune bacteriostatica si sunt considerate a fi principalul agent terapeutic din structura acestei plante. Atat frunzele, cat si fructele de afin au actiune astringenta si contribuie la reducerea zaharului din sange (diabet). De altfel, afinul este cunoscut ca un insotitor benefic in tratamentele privind diabetul. Afinul este, totodata, si un activ agent antidiareic, diuretic, dezinfectant intern, antihemoragic.
Specialistii afirma ca tratamentul cu ceaiuri de afin contribuie la cresterea acuitatii vizuale, mai ales pe timp de noapte. Preparatele din aceasta planta au efecte pozitive si in enterocolite, guta, afectiuni reumatice, tulburari ale circulatiei sangelui, coronarita, sechele de infarct, faringite, stomatite. Produsul principal pentru tratament este ceaiul, ceaiul de frunze, folosit – la nevoie – si in combinatie cu alte plante medicinale. S-au observat efecte pozitive si in utilizarea afinului sub forma de unguent, in micoze.
Din fructele de afin, cu zahar, alcool si alti ingredienti, inclusiv miere, se prepara o bautura alcoolica de casa – afinata. De asemenea, tot pe baza de alcool si afine se prepara lichiorul de afine. Cei inventivi prepara chiar si vin de afine. In ceea ce priveste utilizarea fructului de afin in bucatarie, au fost identificate cel putin 10 retete alimentare pe baza de fructe de afin.
Afectiunea in care afinul are o mare importanta medicinala este, desigur, diabetul. De asemenea, trebuie retinuta si influenta afinului in sporirea acuitatii vizuale, mai ales cand lumina este redusa sau chiar noaptea. In conditiile vietii moderne, valoarea economica a afinelor creste, fiind considerate un aliment ecologic.
Citeste si articolul: Ce este turmericul si la ce este bun?
Cât de puțini apreciază în tinerețe, atunci când sunt sănătoși, efectele celor lăsate de Dumnezeu în Natură pentru NOI.