Fenomenul de angina postprandiala a fost descris acum mai bine de 200 de ani: dureri in piept dupa masa, chiar si in pozitie de repaos si sezand. Acest lucru a fost atribuit, prin asocieri logice, redistributiei sangelui in corp, de la inima catre intestine, in timpul digestiei. Cu toate acestea, fenomenul nu a putut fi demonstrat prin experimente.
Problema pare sa porneasca chiar de la arterele coronariene. Aceasta idee a aparut in 1955 cand cercetatorii au descoperit ca pot induce angina la persoanele cu probleme de inima, doar prin administrarea de bauturi cu continut mare de grasimi. In cadrul experimentului, sangele s-a ingrosat, capatand o consistenta laptoasa pe parcursul urmatoarelor cinci ore, iar in fiecare din cele zece atacuri de angina provocate, acestea au aparut in decurs de 4 1/2 - 5 ore de la gustarea plina de grasimi, cand consistenta laptoasa a sangelui era la nivelul maxim. Dupa o gustare cu aceeasi consistenta si continut caloric, dar compus din amidon, zahar si proteine, niciun pacient nu a inregistrat vreun episod de angina.
Pentru a intelege de ce simpla prezenta a grasimii in sange poate afecta circulatia acestuia catre inima, trebuie sa intelegem endoteliul, tesutul care captuseste interiorul vaselor de sange.
Arterele corpului nu sunt ca niste conducte rigide, ele sunt organe vii, care respira, dilatandu-se si contractandu-se, subtiind si ingrosand sangele sau eliberand hormoni, dupa nevoile corpului. Toate acestea sunt controlate de stratul interior, endoteliul, care este, astfel, organul endocrin (producator de hormoni) cel mai mare din intreg corpul. Adunat la un loc, endoteliul are o greutate de 1.4 kg si o suprafata de 640 metri.
In trecut se credea ca endoteliul este doar un strat intern inert din arborele vascular, insa acum lucrurile sunt mult mai clare :
Endoteliul este implicat in mod direct in bolile vasculare periferice, accidentul vascular, bolile cardiace, diabet, rezistenta la insulina, insuficienta renala cronica, cresterea tumorala, metastaza, tromboza venoasa (formarea cheagurilor de sange) si bolile infectioase virale grave. Disfunctia endoteliului vascular este, astfel, un factor de marca in toate bolile.
Cercetatorii au descoperit ca mesele sarace in grasimi pot imbunatati functia endoteliala, in timp ce mesele bogate in grasimi o deterioreaza. Acest lucru este valabil in cazul grasimilor animale, dar si a unor grasimi vegetale izolate, precum uleiul de floarea soarelui. S-a pus, insa intrebarea daca este vorba doar de digestia grasimilor, sau de grasimile in sine?
Corpul poate detecta prezenta grasimilor in tractul digestiv si elibereaza un grup special de hormoni si enzime. Cercetatorii au incercat sa administreze oamenilor grasimi false si au descoperit ca doar grasimile adevarate au privat inima de fluxul sanguin, in timp ce grasimile false nu au facut-o. Este corpul uman chiar atat de inteligent incat sa faca diferenta?
Un alt studiu a lamurit misterul. Cercetatorii au incercat sa introduca grasimile direct in sange prin injectii IV in incercarea de a ocoli gura si comunicarea cu creierul. In decurs de cateva ore, arterele au devenit rigide, influentand in mod semnificativ abilitatea acestora de a se relaxa si a se dilata in mod normal.
Asadar, este vorba de grasime pana la urma! Aceasta abilitate redusa a arterelor de a se dilata dupa o masa bogata in grasimi, adica exact atunci cand ar avea corpul nevoie, ar putea explica aparitia anginei dupa masa la bolnavii de boli coronariene.
Sursa utilizata: http://www.care2.com/greenliving/what-a-single-fatty-meal-can-do-to-our-arteries.html
