Cum impamantarea iti poate afecta sangele
Impamantarea s-ar putea de fapt sa fie unul dintre cele mai bine pastrate strategii secrete pentru prevenirea cheagurilor de sange. In termenii cei mai simpli, impamantarea(sau conectarea la pamant a corpului tau) este ceea ce se petrece cand mergi cu picioarele goale pe pamant. Exista un transfer de electroni liberi de la pamant la corpul tau. Iar acesti electroni liberi sunt probabil cei mai puternici antioxidanti cunoscuti omului. Acesti antioxidanti sunt responsabili pentru observatiile clinice vazute in experimentele de impamantare, precum:
- Schimbari benefice ale ritmului cardiac
- Micsorarea rezistentei electrice a pielii
- Micsorarea inflamatiilor
Impamantarea s-a dovedit a produce un numar de beneficii ale sanatatii, inclusiv micsorarea durerii si inflamatiilor, imbunatatirea somnului, sau chiar incetinirea procesului de imbatranire. O descoperire foarte importanta si recenta este ca impamantarea subtiaza sangele, facandu-l mai putin vascos. Aceasta descoperire ar putea avea profunde implicatii pentru bolile cardiovasculare.
Practic fiecare aspect al bolilor cardiovasculare a fost corelat cu o vascozitate ridicata a sangelui.
Expertii in impamantare, dr. Stephen Sinatra si dr. James Oschman masoara vascozitatea sangelui folosind o metoda numita de potential zeta, care este o masurare a cat de rapid migreaza hematiile intr-un camp electric. Cand esti conectat la pamant, potentialul tau zeta sporeste rapid, ceea ce inseamna ca celulele rosii din sange au mai multe sarcini electrice pe suprafata, fortandu-le sa se indeparteze unele de altele.
Impamantarea face ca sangele tau sa curga mai usor si presiunea sanguina sa coboare.
Urmeaza de aici ca atunci cand hematiile, celulele rosii devin mai electroactive, ele sunt mai putin inclinate sa se adune si sa formeze un cheag. Ele de fapt se resping una pe cealalta in mod similar a doi magneti cu aceiasi poli.
Cheagurile de sange nu trebuie sa fie foarte mari pentru a forma o masa care sa te omoare instantaneu(cum ar fi embolia pulmonara), asa ca acest fapt este o parte importanta de a micsora riscul de infarct, atac cerebral, si dementa multi-infarct, atunci cand incepi sa pierzi tesut cerebral datorita micro-cheagurilor de sange din creier.
Aceasta este ceea ce multi doctori cred in mod eronat ca face aspirina in doze scazute, si de aceea este asa de mult prescrisa. Problema este ca, asa cum ati vazut din studiile prezentate pe scurt mai sus, stiinta nu a fost capabila sa dovedeasca ca aspirina face ceea ce se vrea ca sa faca. Mai degraba studiile arata ca aspirina are periculoase efecte secundare.
Cititi mai multe despre impamantare in articolul : Impamantarea:poate cea mai mare descoperire medicala
Alte recomandari pentru o inima sanatoasa
Adevarata metoda cheie pentru prevenirea bolilor de inima este de a utiliza o abordare combinata, una care trateaza toate fatetele sanatatii tale fizice si emotionale. Asigura-te ca te adresezi urmatorilor factori ai stilului de viata:
- Restrictioneaza-ti consumul de fructoza la mai putin de 25 g./zi. Un consum mare de zahar, in special de fructoza, este direct corelat cu bolile ardiovasculare.
- Evita pe cat de mult posibil alimentele procesate, conservantii, aditivii, indulcitorii artificiali si cerealele procesate, si mananca o portie zdravana de cruditati. Asigura-te ca dieta ta contine legume organice proaspete din abundenta si proteine de inalta calitate.
- Incorporeaza grasimi de inalta calitate bazate pe omega-3 in dieta ta pentru a optimiza raportul omega:grasimi de 6:3. O excelenta sursa de omega-3 sunt semintele de in
- Asigura-te ca obtii cantitati adecvate de vitamina D (ideala pentru expunerea la soare) si vitamina K, intrucat ambele sunt necesare pentru o buna sanatate cardiovasculara.
- Asigura-te ca faci destule exercitii fizice, si felul corect al acestora.
- Imbunatateste-ti somnul, care este esential pentru oricare aspect al sanatatii.
- Optimizeaza-ti greutatea corpului si compozitia acestuia, si supravegheaza-ti tensiunea sanguina, glucoza, insulina, fierul si profilul lipidic din sange.
Surse pentru acest articol cuprind:
Preventing Atherosclerotic Events with Aspirin, British Medical Journal, January 12, 2002: 324(103); 71, Dr. John G. F. Cleland.
ii Collaborative Meta-analysis of Randomised Trials of Antiplatelet Therapy for Prevention of Death, Myocardial Infarction, and Stroke in High Risk Patients, British Medical Journal, January 12, 2002: 324(7329); 71-86,
iii Prior Aspirin Use and Outcomes in Acute Coronary Syndromes, Journal of the American College of Cardiology, October 19, 2010: 56(17): 1376-85, Jonathan D.
Rich, et al.
iv A Randomized Trial of Low-Dose Aspirin in the Primary Prevention of Cardiovascular Disease in Women, The New England Journal of Medicine, March 31, 2005: 352(13); 1293-304, Paul M Ridker, et al.
v Aspirin for Primary Prevention of Cardiovascular Events in People with Diabetes: Meta-Analysis of Randomised Controlled Trials,British Medical Journal, November 6, 2009: 339; b4531, Giorgia De Berardis, et al.
vi Aspirin Increases Mortality in Diabetic Patients without Cardiovascular Disease: A Swedish Record Linkage Study,Pharmacoepidemiol Drug Safety, December 1, 2009:
18(12); 1143-9, Lennart Welin, et al.
vii Role of Aspirin in the Primary Prevention of Cardiovascular Disease in Diabetes Mellitus: A Meta-Analysis, Expert Opinion on Pharmacotherapy, June 1, 2010: 11(9); 1459-66, Naveed Younis, et al.
viii Analgesic Use and the Risk of Hearing Loss in Men, American Journal of Medicine, March 1, 2010: 123(3); 231-7, Sharon G Curhan, et al.
ix Behavioral Assessment and Identification of a Molecular Marker in a SalicylateInduced Tinnitus in Rats, Neuroscience, Feb 17, 2010: 165(4): 1323-32, K. Kizawa, et al.
x Aspirin Page, GreenMedInfo.
xi Aspirin for Primary Prevention of Cardiovascular Disease?, Drug and Therapeutics Bulletin, November 2009: 47(11); 122-5.
xii Evaluation of Small Bowel Blood Flow in Healthy Subjects Receiving Low-Dose Aspirin, World Journal of Gastroenterology, January 14, 2011: 17(2); 226-30, U. Nishida, et al.
xiii Gastroduodenal Toxicity of Low-Dose Acetylsalicylic Acid: A Comparison with NonSteroidal Anti-Inflammatory Drugs, Current Medical Research and Opinion, November 2009: 25(11); 2785-93, Neville D Yeomans, et al.xiv Clinical Features of Gastroduodenal Ulcer in Japanese Patients Taking Low-Dose
Aspirin, Digestive Diseases and Sciences, November 20, 2009: Junichi Iwamoto, et al. - aspirina
