Articolul contine fragmente din Nutritie spirituala, de Dr. Gabriel Cousens
Realitate si teama
Controversa dintre alimentatia bogata in proteine si cea saraca in proteine este mai mult bazata pe confuzie decat pe realitate. Abordarea unei nutritii bogata in proteine s-a bazat pe un studiu german efectuat in secolul al XIX-lea, care a concluzionat ca oamenii au nevoie de cel putin 120 de grame de proteine pe zi. Aceasta mentalitate continua sa existe si astazi, desi in ziua de azi cei mai multi nutritionisti sunt de parere ca doza zilnica recomandata de proteine ar fi de 60–90 grame pe zi. Insa studiile specializate spun ca, de fapt, necesarul zilnic real de proteine este mai aproape de 25–35 de grame, sau chiar mai putin daca acestea provin din surse vii de hrana.
In programe de cercetare separate, Ragnar Berg, binecunoscutul nutritionist suedez si D. V. O. Siven din Finlanda, ambii au ajuns la concluzia ca 30 grame de proteine sunt suficiente pentru o stare buna de sanatate. Dr. Hegsted de la Universitatea Harvard si Dr. Kuratsuen din Japonia au descoperit si ei independent unul de celalalt ca 25–30 grame sunt suficiente. Dr. K. Eimer a descoperit ca atletii care si-au redus aportul proteic de la 100 grame de proteina animala la 50 grame de proteina vegetala si-au marit performantele sportive. Dr. Chittenden, in studii extensive efectuate pe soldati si atleti, a descoperit ca 30–50 grame de proteine pe zi este o cantitate suficienta pentru o performanta fizica maxima.
Este interesant de mentionat ca laptele matern are o concentratie de proteine de numai 1.4 %, doar cat sa furnizeze organismului uman toti amino acizii esentiali si proteinele necesare pe perioada cresterii rapide si a dezvoltarii creierului. Maimutele, mult mai puternice decat oamenii, au o alimentatie bazata pe fructe cu un continut de proteine intre 0.2 si 2.2 %, echivalentul concentratiei de proteine existente in laptele matern. Aceste informatii conduc la urmatoarea intrebare: De cate proteine avem cu adevarat nevoie?
Proteinele in exces si bolile degenerative
In termenii combustiei metabolice, surplusul de proteine din alimentatie nu "ard curat". Ele sunt asociate cu crearea unui sistem de aciditate in exces datorita acumularii de reziduuri metabolice proteice toxice, precum acizi urici si purine la nivelul tesuturilor. Doctorul Airola arata ca un consum excesiv de proteine “contribuie la dezvoltarea multora dintre cele mai grave si raspandite boli, precum artrita, disfunctiile renale, pioreea, schizofrenia, osteoporoza, arterioscleroza, afectiunile cardiace si cancerul” si ca o “alimentatie bogata in proteine duce la imbatranire prematura si scade speranta de viata.” O alimentatie bogata in proteine mareste rata de rezerve de amiloid la nivel celular. Amiloidul este un produs secundar al procesului de metabolizare a proteinelor, acumulat in organele si tesuturile conjunctive. Este asociat cu degenerarea tesuturilor si organelor si imbatranirea prematura.
Rusii au avut un interesant succes in tratarea schizofreniei prin post si alimentatii vegetariene cu continut redus proteic. Desi au facut o conexiune clara intre alimentatia pe baza de proteine de origine animala si anumite tipuri de schizofrenie, cauzele exacte nu se cunosc. O parte a disfunctiei creierului poate avea legatura cu anumite deficiente de vitamine si minerale determinate de o alimentatie bazata pe proteine din sursa animala. Schizofrenia poate avea legatura cu deficientele de B3, B6 si magneziu cauzate de alimentatia bogata in proteine provenite din carne. O alimentatie ce include proteine animale contine de douazeci de ori mai mult fosfor decat calciu, ceea ce reduce calciul din organism, ducand la osteoporoza si decalcifiere dentara. Sursa citata mentioneaza ca majoritatea oamenilor consuma prea multe proteine, iar aceste proteine in exces, mai ales daca provin din carne, dauneaza sanatatii.
Doctrina Wendt
Doctrina Wendt, rezultatul a treizeci de ani de cercetari efectuate de o familie de cercetatori in domeniul medicinei, a primit acum recunoastere oficiala din partea cercetatorilor nutritionisti din Germania. Doctrina explica un factor important care face legatura intre consumul excesiv de proteine si anumite tipuri de boli cronice degenerative.
Familia Wendt a putut dovedi cu imagini la microscopul cu electroni ca proteinele in exces ingroasa membrana bazala, o membrana de filtru localizata intre capilare si celule. Aceasta contribuie la reglarea fluxului de nutrienti si produse reziduale dintre capilare, celule si lichidul din tesuturile pe care le penetreaza. Cu cat exista mai multa proteina in exces in alimentatie, cu atat mai multa proteina este acumulata in membrana bazala, ducand la ingrosarea acestei membrane cu pori inchegati.
Astfel, devine tot mai greu pentru proteine, alti nutrienti si chiar pentru oxigen sa patrunda pana la celule, precum si pentru reziduuri si produse descompuse sa iasa din celule. Pana la urma, membrana bazala este atat de ingrosata de proteinele in exces incat celulele din interiorul peretilor capilarelor incep sa depoziteze si sa secrete proteina in exces in forma insolubila care se acumuleaza pe interiorul peretilor capilarelor si arteriolelor, ducand la aparitia arteriosclerozei, hipertensiunii, a diabetului la adulti, si a ceea ce familia Wendt denumeste degenerare a tesutului capilarogenic, ca urmare a membranelor ingrosate in intreg sistemul.
In acest stadiu de membrana bazala ingrosata se produce o malnutritie celulara, care duce la anoxia tesuturilor. Conform ipotezei emise de Dr. Steven Levine, anoxia este cauza tuturor bolilor degenerative. Ideea de baza care ajuta la intelegerea intregului proces este ca o alimentatie cu prea multe proteine duce la boli cauzate de acumularea de proteine in sistem, care il sufoca treptat. Este mult mai greu sa meditezi cand la nivel celular te sufoci si intregul tau sistem se stinge incet-incet.
Familia Wendt a descoperit ca intreg procesul poate fi inversat prin renuntarea la consumul de proteine animale timp de una pana la trei luni, si cu ajutorul unei alimentatii cu continut redus de proteine. Ei arata ca membrana de baza a unui fat este extrem de subtire si poroasa, permitand nutrientilor sa patrunda si sa iasa cu usurinta prin ea. Pentru ca fatul nu consuma proteine in exces, ei sunt de parere ca aceasta membrana permite patrunderea nutrientilor la nivel celular cu mai mare usurinta. Ei emit ipoteza conforma careia si un adult care urmeaza o alimentatie cu continut redus de proteine sau tine post perioade indelungate, poate atinge acelasi nivel de porozitate, flexibilitate si permeabilitate a membranei bazale asemenea unui fat.
Acest lucru ar permite o excelenta asimilare a nutrientilor la nivel celular si o buna eliminare a produselor reziduale din celule. Ar permite in acelasi timp o circulatie mai libera a energiei prin intregul sistem si ar furniza energia metabolica necesara unei persoane pentru a medita si a se concentra asupra Comuniunii cu Divinul.
Combinarea proteinelor nu este necesara
Una dintre cele mai inutile practici din alimentatia vegetariana o reprezinta combinarea proteinelor. Acest concept fals porneste de la ideea ca organismul nostru foloseste proteinele doar in forma lor completa si trebuie sa consumam toti aminoacizii in acelasi timp pentru a da organismului suficiente proteine pentru metabolizare. Aceasta mentalitate pornita din teama se bazeaza pe ideea ca nu stocam proteinele si aminoacizii. Doctrina Wendt dovedeste foarte clar ca acest lucru nu este adevarat. Studii efectuate pe persoane care au tinut post negru arata ca albumina ser (un indicator al nivelului de proteine din corp) ramane constanta pe intreaga perioada a postului, desi nu s-a consumat nicio proteina. Acest lucru se intampla pentru ca exista o rezerva de aminoacizi care trimite mereu aminoacizi sau complex de proteine acolo unde sunt cerute de sistem.
In manualul sau de fiziologie, cunoscutul fiziolog Dr. Arthur Guyton descrie cum functioneaza aceasta rezerva de aminoacizi. El explica faptul ca in conditii normale toate celulele contin mai multe proteine decat au, de fapt, nevoie. Cand apare o cerinta de aminoacizi intr-o zona a corpului, proteina in exces din celule este transformata in elemente producatoare de proteine, denumite aminoacizi. Acesti aminoacizi ajung in sange si fie merg direct la celulele care au nevoie de ei, fie ajung in ficat si acolo sunt folositi pentru producerea de proteine noi si sunt trimisi prin intermediul sangelui acolo unde sunt necesari. Combinarea alimentelor pentru a obtine toate proteinele la o singura masa nu este necesara, pentru aceste trei motive: propriul nostru sistem de echilibrare a raportului aminoacid/proteine, rezerva de proteine de la nivel celular si circulatia libera a aminoacizilor catre rezerva de aminoacizi.
Alimentele vegane au suficiente proteine
Cea mai mare temere generata de adeptii consumului de carne si de vegetarienii incepatori este ca nu consuma suficiente proteine. Adevarata problema este in realitate alta: consumam prea multe proteine. Conform Institutului de Cercetare si Nutritie Max Planck din Germania, considerat de Paavo Airola organizatia de cercetare din domeniul nutritiei cea mai respectabila si de incredere din intreaga lume, exista multe surse vegetale de proteine superioare sau cel putin egale cu cele animale. Institutul Max Planck a descoperit surse vegetale de proteine complete, care contin toti cei opt aminoacizi esentiali, reprezentate de migdale, susan, dovleac si seminte de floarea soarelui, soia, hrisca, toate verdeturile cu frunze verzi, si majoritatea fructelor. Fructele ofera cam acelasi procent de proteine complete ca cel prezent in laptele matern. Airola este de parere ca “este practic imposibil sa nu ai suficiente proteine, cu conditia sa consumi alimente naturale si nerafinate.”
25 de grame de proteine sunt mai mult decat suficiente pentru necesarul zilnic. Daca proteinele sunt luate dintr-o sursa vie, sunt suficiente chiar si mai putine. In multe cazuri, pe masura ce sistemul nostru se modifica, prin meditatie, post, mancaruri mai usoare si un aport crescut de alimente vii, membranele de baza devin mai curate, mai poroase si mai subtiri, astfel incat proteinele pe care le consumam intra mai repede in celule. Pe masura ce acumularile descresc, tot mai multe dintre proteinele pe care le consumam patrund prin membrana bazala la nivelul celulelor, astfel incat nevoile noastre de proteine scad spectaculos. Este posibil sa descoperim cu timpul ca acel procent de 1.4 % de proteine din laptele matern este, de fapt, exact cat ne trebuie. Limitele minime nu sunt clar stabilite in plan material pentru o persoana care parcurge o metamorfoza spirituala.
Proteinele si evolutia spirituala
Ce poate fi spus insa, cu siguranta, este ca proteinele in exces, fie ele din surse animale sau vegetale, incetinesc fluxul subtil de energii in sistemul nostru si ne reduce capacitatea de conductor. Acestea actioneaza ca o frana pentru energiile corpului in general si pentru energia Kundalini in special. De fapt, atunci cand energia Kundalini devine mult prea intensa pentru unele persoane, autorul recomanda deseori consumul unor cantitati mari de proteine vegetariene, chiar si carne, dar foarte rar, pentru incetinirea acesteia. Aceasta schimbare in alimentatie a functionat bine pentru multe persoane si este o modalitate de reglare a fluxului energetic Kundalini.
Autorul a observat prima oara acest efect general de incetinire a sistemului dupa ce a devenit vegetarian in 1972. Pe masura ce membranele de baza ale sale se curatau, a observat acest lucru cand a inceput sa consume prea multe nuci si seminte pentru a compensa presupusa lipsa de proteine din alimentatia vegetariana. Pentru ca a compensat prea mult, a inceput sa-si simta corpul toxic, acid si incetinit, si ii era foarte greu sa se concentreze in timpul meditatiei. Experimentand pe propriul corp, autorul a descoperit doza corecta de proteine pe care trebuia sa o consume pentru a se simti curat si plin de energie. De-a lungul anilor, pe masura ce membranele sale s-au curatat, a redus treptat aportul de proteine in functie de reactiile sistemului sau.
Ideea este ca nu exista nicio regula general aplicabila in acest sens. Prin observarea propriului corp, pe masura ce corpul si practicile noastre spirituale se schimba, vom fi in masura sa decidem care sunt propriile nevoi de proteine. Un aport scazut de proteine nu este un scop in sine si nici macar situatia ideala. Scopul unei alimentatii moderate, corecte si cu continut redus de proteine este ca ea sa ne ajute sa optimizam fluxul de energie prin corp, activitatea energiei Kundalini si atingerea Comuniunii cu Dumnezeu.
Cerintele proteice difera de la persoana la persoana
Aplicatiile practice din Councious Eating arata foarte clar ca unii oameni sunt programati genetic pentru o oxidare rapida sau au o metabolizare parasimpatetica, ceea ce inseamna ca au nevoie de o cantitate mai mare de proteine pentru optimizarea producerii de energie la nivelul mitocondriilor unde este produsa ATP, energia biochimica moleculara. Altii sunt programati genetic pentru o oxidare mai lenta sau au o metabolizare simpatetica, ceea ce inseamna ca produc o mare parte din energia biochimica cu o alimentatie moderata in grasimi, bogata in carbohidrati si un nivel redus de proteine. Nu exista o dieta model pentru toata lumea. Exista insa tipare ce pot fi incercate, pana cand fiecare ajunge sa isi cunoasca si sa isi inteleaga foarte bine corpul si implicit alimentatia care il ajuta cel mai mult.
Sursa utilizata:
http://treeoflifecenterus.com/high-versus-low-protein-diet/#sthash.Iycwqmfx.dpuf - proteine