Ulcerul gastric este o afectiune destul de raspandita. Estimarile arata ca aproape 500.000 de cazuri noi de ulcer peptic sunt raportate anual numai in occident si, in orice moment, in jur de 5 milioane de oameni sunt afectati. In plus, se estimeaza ca unul din 10 adulti se va confrunta cu ulcerul la un moment dat in viata.
Mult timp medicii au crezut ca stresul excesiv este cel care creste productia de acid gastric, ceea ce duce la aparitia ulcerului, insa studii noi facute in anii 1980 arata ca utilizarea frecventa a antiinflamatoarelor nesteroidiene (precum aspirina), un stil de viata nesanatos sau o infectie bacteriana cauzata de tulpina de Helicobacter pylori (H. pylori) sunt, de fapt, cauzele reale ale ulcerului.
Ulcerul apare in prezenta unui complex de factori, care includ acid gastric in exces, bacterii, droguri sau alte “toxine” care irita mucoasa, acel tesut care captuseste stomacul, parti ale intestinului subtire si alte organe care impiedica particulele sa evadeze din stomac. Pe langa faptul ca sunt dureroase, simptomele ulcerului duc la complicatii, cum sunt infectiile, modificari ale apetitului si greata sau voma constanta.
Studiile arata ca modificarile alimentare, reducerea stresului si inflamatiei, precum si intarirea sistemului imunitar scad semnificativ riscurile de dezvoltare a ulcerului gastric.
Cele mai comune simptome ale ulcerului la stomac
Ulcerul gastric (sau ulcerul peptic) se manifesta prin aparitia unor leziuni dureroase care se dezvolta pe captuseala sistemului digestiv. Acestea se formeaza de obicei in stomac, dar pot ajunge si pana in intestinul subtire (mai ales in partea numita duoden) sau esofag.
Ulcerul poate cauza o serie intreaga de simptome, dintre care unele sunt usoare si trec repede, insa altele sunt de durata si pot cauza o durere profunda. Simptomele ulcerului sunt vizibile si dureroase, mai ales cand devin severe, cum este in cazul celor mai multe ulcere duodenale.
Cele mai comune simptome ale ulcerului includ:
- Dureri abdominale si senzatie de arsura (mai ales dupa masa, localizate intre stomac si capul pieptului)
- Voma si scaun cu sange
- Greata si voma
- Scaune mai inchise la culoare
- Pierderea poftei de mancare si modificarea greutatii corporale
- Probleme cu somnul din cauza durerii
- Alte probleme digestive, ca arsuri, reflux gastric, gaze
- Riscul de perforare a captuselii organelor (o conditie care ameninta viata si necesita operatie chirurgicala pentru repararea perforatiilor facute in tractul gastrointestinal)
- Deshidratare, slabiciune si oboseala (daca mancatul este influentat de durerea care apare in timpul meselor)
Iata cum actioneaza ulcerul:
Cand se formeaza ulcerul, acidul hidrocloric si pepsina (un tip de enzima digestiva care digera proteinele) se acumuleaza si distrug parti din captuseala tractului gastrointestinal. Stomacul se protejeaza de efectele acidului si ale pepsinei prin producerea unui invelis gros de mucus care actioneaza ca o zona tampon intre captuseala stomacului si acizii din interior. Acest invelis produce anumite substante care vindeca membrana interioara a stomacului, mentin circulatia sangelui si se ocupa de procesele de regenerare celulara. Insa o anumita parte a acestui proces poate fi perturbat, iar captuseala tractului gastrointestinal devine vulnerabila, formand mici leziuni (ulceratii).
Cand mananci, este utilizat acidul din stomac pentru a descompune nutrientii din alimentele recent consumate. Dar odata mancarea digerata, acidul se aduna din nou in stomac si erodeaza “baza cruda” a ulcerului, facand-o vulnerabila si perforand-o, ceea ce cauzeaza o senzatie de arsura puternica.
Studiile arata ca aproximativ 35% dintre bolnavii de ulcer manifesta si alte complicatii in afara de durerea imediata, cum ar fi perforarea grava a tractului intestinal si sangerarea interna. Cu toate acestea, desi ulcerul este dureros si poate declansa si alte simptome digestive, nu prezinta un risc ridicat de moarte sau de alta boala grava. Un procent ridicat de cazuri de ulcer (pana la 90 % dintre acestea) se pot rezolva fara interventie chirurgicala sau medicamente.
Primii pasi de urmat pentru tratarea ulcerului gastric
Daca suspectezi ca suferi de ulcer, este bine sa consulti un medic pentru a elimina alte posibile cauze ale durerii. Medicul va verifica istoricul medical si va face un examinare fizica, va cere analize de sange, va verifica medicamentele luate si, eventual, va recomanda o radiografie pentru localizarea ulcerului gastric. Tratamentele pentru ulcerul gastric au scopul de a reduce durerea si inflamatia in tractul digestiv, de a stimula sistemul imunitar sa combata bacteria H. pylori, de a preveni complicatiile si reduce sansele de formare a altor ulcere sau de revenire a bolii.
1. Gestioneaza stresul
Desi teoria conform careia stresul este singura cauza a ulcerului gastric nu mai are suficient suport, stresul agraveaza evolutia ulcerului si afectiunea este considerata in mare masura “psihosomatica.” Cand stresul atinge un nivel cronic, riscul de ulcer gastric creste substantial, pentru ca exista o relatie intestine - creier care este implicata in procesele digestive normale. Cand corpul simte o amenintare perceputa, modifica modul in care se desfasoara digestia, de aceea foarte multi dintre oamenii afectati de anxietate sau depresie sufera si de probleme digestive.
S-a observat ca persoanele afectate de anxietate si de stres prezinta si rate mai ridicate de ulcer si de infectii cu H. pylori. Stresul slabeste imunitatea si ingreuneaza digestia, marind sansele de imbolnavire din cauza bacteriilor sau a microbilor. In perioadele stresante, corpul foloseste energia disponibila pentru functiile necesare “salvarii vietii”, altele decat digestia adecvata si protectia corpului de microbi trecatori.
Pentru o mai buna gestionare a stresului, se pot folosi diverse tehnici si strategii de relaxare, cum ar fi sportul regulat, meditatia sau rugaciunile, petrecerea timpului in aer liber, un somn bun si utilizarea uleiurilor esentiale pentru anxietate.
2. Stimuleaza imunitatea si controleaza inflamatia
Un stil de viata care accentueaza starea de inflamatie in corp slabeste sistemul imunitar si face ca sistemul digestiv sa devina mai vulnerabil la o infectie cauzata de bacteria H. pylori. Bacteria H. pylori poate si singura sa cauzeze inflamatii in stomac si in intestinul subtire, ceea ce declanseaza un cerc vicios foarte greu de distrus. Studiile arata ca, in ziua de azi, intre 30% si 40% de oameni in occident sufera de infectii cu H. pylori, insa acestea sunt, de obicei, in stare latenta si se manifesta foarte tarziu sau niciodata.
H. pylori contribuie la ulcer prin distrugerea mucoasei care protejeaza membrana interioara a stomacului si a duodenului de acidul gastric. Odata distrusa, acidul gastric poate penetra aceasta membrana delicata, cauzand arsuri si iritatii. H. pylori se raspandeste prin apa murdara, mancare sau tacamuri si lichide corporale (ca saliva) – insa poate cauza ulcer doar cand imunitatea scade foarte mult, din alte motive.
Prevenirea infectiilor implica renuntarea la unele obiceiuri proaste, ca fumatul, consumul excesiv de alcool, o dieta bogata in alimente procesate, expunerea la toxine si un stil de viata sedentar – care favorizeaza inflamatia, scad imunitatea si contribuie la aparitia ulcerului. Unele dintre acestea pot, de asemenea, sa ingreuneze tratamentul. De exemplu, studiile arata ca fumatul face ulcerul mai dificil si chiar mult mai dureros.
3. O dieta densa nutritiv si saraca in alimente procesate
O dieta nesanatoasa, compusa din semipreparate, alimente procesate si prea putine fructe si legume proaspete mareste riscul de ulcer prin promovarea inflamatiei si impiedicarea functiilor imunitare. Obiceiul de a sari peste mese si de a manca doar o data sau de doua ori, dar in cantitati mari, este un alt factor de agravare a ulcerului. Asa ca eliminarea micului dejun nu este intotdeauna o idee buna. De asemenea, in unele cazuri, alimentele iuti si condimentate pot agrava simptomele (desi acest lucru difera la o persoana la alta si nu este valabil pentru toata lumea).
Conform centrului de Gastroenterologie Jackson Seigelbaum, alimentele asociate cel mai frecvent cu disconfortul gastric cuprind:
- Piperul negru
- Ardeiul iute sau ardeiul iute rosu si pudra chili
- Cafeina
- Cafeaua cu sau fara cofeina si ceaiul cu teina
- Alcoolul
- Cacaua, ciocolata si bauturile cu cola
- Citricele si sucurile din citrice
- Alimentele grase si prajelile
- Produsele pe baza de rosii
- Menta
Daca ulcerul este insotit de greata si voma, exista riscul deshidratarii, a dezechilibrelor electrolitice si a unor deficiente nutritive, care trebuie evitate. Unele persoane, cu ulcere dureroase, evita sa manance prea mult pentru a evita arsurile gastrice si durerea, riscand, astfel, sa dezvolte carente nutritionale si calorice. Iar posibilitatea aparitiei inflamatiei este si mai mare daca alimentele sunt sarace in vitamine, minerale si antioxidanti.
Alte strategii alimentare care scad riscul de ulcer cuprind:
- mentinerea greutatii corporale in limite sanatoase si evitarea obezitatii
- evitarea elementelor care irita stomacul si a agentilor alergeni care pot declansa reactii (gluten si lactate)
- renuntarea la alcoolul in exces si la fumat, obiceiuri care irita captuseala gastrica
- obiceiul de a lua mese mai mici si mai regulate
- evitarea bauturilor sau a mancarurilor prea fierbinti
- ultima masa sa fie cu cel putin trei ore inainte de ora de culcare
