Tot mai multi oameni se alatura initiativei de a-si cultiva propria hrana si de a lupta impotriva sistemelor corupte din prezent. Un astfel de exemplu este miscarea "Creste hrana, nu gazon", care promoveaza transformarea spatiilor verzi din jurul casei in gradini de legume si/sau zarzavat.
Deloc suprinzator, este chiar logic: ce beneficiu ne aduce gazonul? Nu atrage albine, este greu de intretinut si in general necesita pesticide si ingrasaminte care sa tina daunatorii la distanta si sa mentina iarba verde si lucioasa. In mod surprinzator, in unele zone, cum ar fi unele state din SUA, este ilegal sa-ti transformi spatiul verde din fata casei intr-o gradina.
Doi australieni au initiat primul proiect de dezvoltare a unei strazi cu pomi fructiferi din Australia, dupa ce au fost scandalizati de pretul unei lamai la magazin. Acestia si-au propus sa dezvolte un stil de viata simplu si organic, care sa implice comunitatea si de pe urma caruia sa aiba, desigur, produse proaspete.
Proiectul "Strada cu mancare urbana" (Urban food Street) a inceput in 2009 in cartierul Queensland din Buderim, iar in prezent este un exemplu de ce se poate face cand folosesti natura in interesul tau.
“Totul a inceput cand am decis sa ne plantam proprii lamai verzi (lime), iar de aici am ajuns la ideea ca, daca am pune lamaii verzi pe strada, oamenii ar putea culege lime ori de cate ori au nevoie,” au explicat arhitectul si unul dintre initiatorii proiectului Urban Food Street, Caroline Kemp.
Proiectul a inceput cu plantarea de lamai verzi pe o strada, iar in scurt timp aceasta a devenit o adevarata plantatie stradala de 11 arbusti, fructe de sezon, zarzavaturi si plante aromatice. Aceasta comunitate incurajeaza plantarea, distributia si consumul de produse proaspete, organice, in spatiul public.
Implicarea comunitatii in proiect
Co-fondatorul proiectului, Duncan Mcnaught, a declarat ca modul in care a evoluat proiectul a inspirat forme noi de participare din partea oamenilor din vecinatate.
“Una dintre problemele care apare cand gatesti este ca nu poti gasi toate condimentele de care ai nevoie la ora 8 seara, dar acum le avem la indemana si tot ce trebuie sa faci este sa mergi sa culegi ce iti trebuie pentru felul de mancare pe care il pregatesti,” a spus dl. McNaught.
“Nu mai trebuie sa scoti masina pe strada, este mai usor sa gatesti si este si ceva sanatos, pentru ca mergi pe jos. Asta inseamna vecinatatea: mergi pe jos si te implici,” a mai spus el.
Nu toate casele de pe strada participa la cultivarea produselor, insa regula spune ca, daca locuiesti in zona, beneficiezi de recolta.
“Casele care nu participa la proiect pun la dispozitie un furtun si apa sau alte abilitati - poate stiu sa faca gem, pe care il ofera celor care muncesc sau il vand,” explica dra Kemp.
“Fiecare poate contribui cu ce poate sau doreste.”
Nu este de-a dreptul uimitor? Fiecare contribuie cu ce doreste, in functie de abilitatile pe care le are. Munca in echipa, ca o comunitate, poate avea multe beneficii pentru toti cei implicati, iar, in acest caz, este vorba de mancare gratis!
O initiativa care s-a nascut dintr-o dorinta personala de a reduce costurile si de a avea produse proaspete si organice, proiectul Urban Food Street a atins granitele spatiului semi-comercial, datorita productiei pe care a reusit sa o obtina. Doar in 2015 cartierul a produs aproape 900 kg de banane si 200 de capatani varza.
Totul tine de locatie
Cartierul este situat este intr-o zona inalta la vest de Buderim, iar dra. Kemp si dl. McNaught au declarat ca asezarea geografica a cantarit mult la succesul proiectului Urban Food Street.
“Buderim s-a bucurat intotdeauna de iarba din abundenta pe marginea strazii. Iar acest lucru garanteaza sustenabilitatea, pentru ca iarba mentine apa, o filtreaza si nu permite formarea de sedimente in sursele noastre de apa,” a explicat dra. Kemp.
Proiectul Urban Street Food foloseste principii de permacultura pentru dezvoltarea vecinatatilor. Fondatorii spera ca si alte proiecte vor urma aceasta idee si vor aplica aceleasi principii.
“Este vorba de proiectarea unor asezaminte urbane in intreaga tara astfel incat oamenii sa poata dezvolta acest tip de activitati - sa ofere oamenilor posibilitatea de a cultiva produse in zona publica, daca isi doresc,” a mai spus ea.
Mai mult decat hrana, proiectul dezvolta simtul de comunitate
Cel mai mare beneficiu obtinut in urma acestei initiative, dupa cum marturisesc fondatorii proiectului, a fost conectarea umana - faptul ca oamenii au fost incurajati sa lucreze impreuna pentru un scop comun, au iesit din case si si-au cunoscut vecinii.
“Aproape in fiecare zi vezi strada plina de copii. Merg cu bicicleta sau se joaca cu mingea. Adultii isi intind paturile si stau pe iarba,” spune dra. Kemp.
“Oamenii se opresc acum si discuta intre ei sau isi fac cu mana din masina. S-a creat o atmosfera de unitate in aceasta zona - oamenii au ajuns sa se cunoasca cu adevarat intre ei,” a mai spus dl. McNaught, facand cu mana unui vecin.
“Si niciuna dintre aceste familii nu-si doreste un parc, pentru ca avem deja unul,” a mai spus el.
“Nu avem costuri suplimentare, nu facem decat sa ne ducem viata de zi cu zi.”
“Este ceva spontan, la fel ca mancarea.”
Sursa utilizata: http://www.collective-evolution.com/2016/11/11/this-street-grows-its-own-food-for-the-entire-neighborhood/
