Interactiunea dintre propriile noastre ganduri si lumea materiala este un domeniu ce capteaza tot mai mult atentia academiilor din intreaga lume. Sunt multe dovezi stiintifice care arata ca acestea se influenteaza reciproc si chiar mai multe care arata ca anumite stari emotionale pot duce la boli cronice, insa, in ciuda acestui fapt, multi medici ignora cu desavarsire aceste concepte.
Probabil de aceea tot mai multi oameni se indreapta catre medicina alternativa. Garth Cook de la "Scientific American" declara:
Un numar tot mai mare de cercetari stiintifice arata ca mintea poate juca un rol important in vindecarea corpului - sau cel putin in mentinerea sanatatii. . .
Exista acum mai multe linii de cercetare care sugereaza ca perceptia noastra mentala asupra lumii informeaza si indruma in mod constant sistemul nostru imunitar intr-un mod in care ne ajuta sa raspundem la amenintari viitoare. Aceasta a fost o adevarata revelatie pentru mine - ideea ca mintea si corpul sunt intrepatrunse avea mai mult sens din punct de vedere stiintific decat o constiinta efemera oarecum separata de corpurile noastre fizice.
Cercetari despre efectul placebo
Cand vine vorba despre relatia minte-corp si relatia lor cu sanatatea, poate fi greu de gasit punctul de plecare in multitudinea de studii; unul dintre cele mai bune puncte de pornire, insa, este efectul placebo, care demonstreaza ca mintea poate crea modificari fiziologice in corp. Neurologul Fabrizio Benedetti explica:
Nu exista doar un efect placebo, ci mai multe. Anestezicele placebo declanseaza eliberarea unor substante chimice naturale, numite endorfine. Bolnavii de Parkinson raspund la placebo cu un flux de dopamina. Oxigenul fals, dat cuiva la inaltime, s-a dovedit ca poate intrerupe nivelul de neurotransmitatori numiti prostaglandine (care dilata vasele de sange, printre altele, si raspund de multe dintre simptomele raului de inaltime.)
Efectul placebo este uimitor pentru ca elibereaza puterea mintii; modificarile biologice observate in corp dupa administrarea unui placebo nu sunt declansate de placebo-ul insusi, ci de minte, de perceptie, de raspunsul psihologic la aceste tratamente false.
In ciuda rezultatelor, cercetarile despre efectul placebo sunt destul de putine. Pana in prezent, doar cateva sisteme-tipar au fost investigate, cum ar fi durerea, depresia si Parkinson, dar sunt inca multe de invatat. Un lucru este clar, insa, si anume ca ne putem schimba biologia schimband ceea ce credem ca e adevarat. In cartea sa "The Biology of Belief" ("Biologia convingerii"), dr. Bruce Lipton aduce argumente solide in favoarea continuarii cercetarilor asupra acestei resurse care zace in noi insine:
Efectul placebo ar trebui sa faca obiectul unor cercetari importante, finantate corespunzator. Daca cercetatorii din domeniul medical si-ar putea da seama cum sa foloseasca efectul placebo, ar furniza doctorilor un instrument eficient, lipsit de efecte secundare, putin costisitor, pentru tratarea bolilor. Vindecatorii energetici spun ca detin deja aceste instrumente, dar eu, ca om de stiinta, cred ca trebuie sa stim intai mai multe despre placebo, pentru a-l putea folosi mai eficient in scopuri clinice.
Sunt cateva studii care arata ca merita ca aceste cercetari sa fie efectuate. Unul dintre acestea este un studiu al Scolii de Medicina Baylor, publicat in Revista de Medicina New England in 2002. Studiul a fost facut pe pacienti cu dureri de genunchi grave si debilitante. Multi chirurgi considera ca nu exista un efect placebo in chirurgie, sau cel putin nu cred ca acesta functioneaza. Pacientii au fost impartiti in doua grupuri.
Membrii primului grup au suferit o interventie chirurgicala la genunghi prin raderea cartilagiului deteriorat. In cazul celui de-al doilea grup, medicii, au spalat genunchiul, inlaturand restul de material care cauza inflamatia. Ambele procese sunt operatii standard pentru oamenii care sufera de artrita severa la genunchi. Al treilea grup a suferit o operatie "falsa"; bolnavii au fost anesteziati si au fost facuti sa creada ca vor suferi o interventie chirurgicala. Medicii doar au facut cateva incizii si au spalat genunchiul ca in cazul unei operatii obisnuite. Apoi au cusut inciziile ca in cazul incheierii unei operatii normale. Toate cele trei grupuri au parcurs acelasi proces de recuperare, cu rezultate uimitoare: grupul cu placebo a manifestat aceleasi ameliorari ca si cele doua grupuri care au suferit operatia.
Dr Moseley, chirurgul implicat in studiu, a facut un comentariu indraznet, subliniind ca “abilitatea sa de chirurg nu a fost de niciun folos in cazul acestor pacienti" si ca "intregul beneficiu al operatiei de osteoartrita la genunchi s-a datorat efectului de placebo.”
Un alt exemplu interesant al tehnicii placebo folosit in medicina vine de la cercetatorii din Seattle, care au elaborat un peisaj in realitatea virtuala, numit "Lumea zapezii". In joc, participantul zboara printr-un canion de gheata aruncand bulgari de zapada in alte personaje, distragandu-le atentia, in mod teoretic, de la durerea fizica a corpului. Gareth Cook de la Scientific American isi descrie propria experienta cu acest joc:
Scopul acestuia este de a actiona ca un anestezic: creierul are o capacitate limitata de atentie, iar daca aceasta este indreptata catre canionul de gheata, creierului ii ramane mai putina capacitate care sa se ocupe de durere. Cand am inceput Lumea zapezii, cercetatorii au folosit o cutie incalzita pentru a simula o arsura la picior - inainte sa incep jocul, era destul de dureroasa, insa odata captivat de joc, acesta a fost atat de amuzant, incat abia am mai observat-o.
Tehnica a fost folosita pentru a ajuta victimele arse sa faca fata sesiunilor de tratament si fizioterapie, care pot fi extrem de dureroase. In teste, cercetatorii au descoperit ca participarea in aceste sesiuni de terapie si in jocul Lumea Zapezii a diminuat durerea pacientilor cu 15 pana la 45%.
Aceste studii arata ce rol important joaca mintea in gradul de durere resimtita. Cook explica:
Cred ca modul in care abordam durerea este complet gresit. Incercarile noastre se indreapta aproape in mod exclusiv in sensul anihilarii acesteia cu medicamente, ceea ce este incredibil de costisitor si poate cauza efecte secundare si dependenta. Studii precum Lumea Zapezii arata potentialul abordarilor psihologice in tratarea durerii: atat pentru maximizarea eficientei medicamentelor cat si pentru inlocuirea lor in unele cazuri.
Un studiu publicat in Revista Britanica Medicala de cercetatorii de la Centrul Nordic Cochrane din Copenhaga a aratat ca firmele farmaceutice nu dezvaluie toate informatiile cu privire la rezultatele testelor pe medicamente. Cercetatorii au analizat documente din peste 70 de teste diferite dublu-orb, controlate cu placebo facute pentru inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) si inhibitorii recaptarii serotoninei si norepinefrinei (SNRI) si au descoperit ca mare parte din efectele lor secundare nu au fost facute publice. Acestea sunt rapoarte trimise unor autoritati de sanatate importante, ca Administratia de Medicamente si Alimente SUA.
