Cand auzi termenul de “sistem circulator”, la ce te gandesti? Cei mai multi se gandesc la sistemul vascular, la uimitoarea retea de artere, vene si capilare prin care inima pompeaza zilnic 7200 litri de sange, intr-un circuit intern. Putini se gandesc la celalalt sistem circulator – unul de doua ori mai mare decat cel vascular. Acest al doilea sistem circulator, sistemul limfatic, este la fel de important pentru sanatate ca si sistemul vascular. Cand sistemul limfatic nu functioneaza adecvat, corpul nu poate elimina toxinele, nu poate combate virusurile, ciupercile si bolile cauzate de bacterii si nici nu poate regulariza cantitatea de lichide din tesuturi.
Aceste doua sisteme circulatorii actioneaza impreuna. Sistemul limfatic este deseori comparat cu sistemul de tevi din instalatia unei case, iar sangele ar reprezenta robinetii. Sistemul limfatic este si un sistem de drenaj si o fabrica in care se dezvolta si se diferentiaza limfocitele (celulele albe din sange, care se lupta cu bolile).
Vasele limfatice se gasesc in toate tesuturile din corp, cu exceptia sistemului nervos central, a maduvei spinarii si a tesuturilor fara vase de sange, cum ar fi cartilagiile. Sistemul limfatic este complex si cuprinde organe, ganglioni si vase care indeplinesc in principal urmatoarele trei functii:
- Echilibrul lichidelor
- Absorbtia grasimilor
- Apararea corpului prin reactia imunitara
Echilibrul lichidelor
Cand inima pompeaza sange, acesta parcurge arterele pana la arteriole (capilarele arteriale), care se conecteaza cu venulele (capilarele venelor). Sangele isi incepe apoi calatoria inapoi spre inima. Insa sistemul vascular nu este un sistem inchis.
Cand sangele ajunge la nivelul capilarelor, se elibereaza un lichid din capilarele cu pereti subtiri, care ajunge pana la toate tesuturile din corp. Acest lichid, numit lichid interstitial, este mediul lichid in care traiesc celulele si care furnizeaza tesuturilor hrana si gazele necesare. Celulele absorb nutrientii si oxigenul si isi elibereaza produsele reziduale inapoi in lichidul interstitial. 90% din lichidul interstitial este reabsorbit de capilarele venoase, pentru a reveni in sange si a se intoarce la inima. Restul de 10% (cam 2-3 litri pe zi), impreuna cu proteinele si alte particule prea mari ca sa treaca prin peretii capilarelor, este preluat de sistemul limfatic. Acest lichid, numit limfa, circula prin sistemul limfatic si este filtrat prin ganglionii limfatici inainte sa ajunga, in cele din urma, in sange.
Inlaturarea reziduurilor celulare este critica. Daca sistemul limfatic nu functioneaza corespunzator, lichidul interstitial se acumuleaza in tesuturi, proteinele nu ajung in sange, particule mari cum sunt bacteriile sau alte reziduuri, nu sunt eliminate, si apare edemul (umflarea tesuturilor – in special la nivelul mainilor si al picioarelor).
Absorbtia grasimilor
Vilozitatile din intestinul subtire sunt mici formatiuni proeminente care faciliteaza absorbtia nutrientilor din mancare. Fiecare vil contine capilare din sistemul venos si sistemul limfatic. Cand sangele transporta nutrientii, grasimile si acizii grasi sunt absorbiti prin vase limfatice specializate. Sistemul limfatic transporta grasimile si acizii grasi pana le varsa, impreuna cu lichidul limfatic, direct in sange.
Raspunsul imunitar
Ganglionii limfatici, splina si timusul actioneaza impreuna pentru a apara corpul de invadatori straini si agenti patogeni. Ganglionii limfatici sunt tesuturi incapsulate, localizate in mai multe parti din corp. Ganglionii sunt alimentati cu sange, care intra printr-o artera si iese printr-o vena. Ganglionii primesc plasma sanguina si o verifica sa nu contina invadatori. Daca este cazul, ganglionii produc limfocite care merg in sange sa lupte cu celulele straine. Ganglionii filtreaza si curata lichidul limfatic, astfel incat acesta sa fie curat cand ajunge inapoi in sange.
Amigdalele, adenoidele si placile Peyer sunt un ansamblu de ganglioni limfatici plasati strategic pentru a combate invadatorii straini. Amigdalele combat bolile la nivelul gatului, adenoidele protejeaza corpul de patogenii inhalati, in timp ce placile Peyer protejeaza interiorul intestinului subtire.
Splina contine si ea ganglioni limfatici. Desi splina este o parte a sistemului limfatic, aceasta filtreaza sangele, nu limfa. Cand sangele este filtrat prin splina, patogenii declanseaza un raspuns din partea ganglionilor limfatici. Splina filtreaza si inlatura celulele rosii moarte din sange, impreuna cu alti invadatori.
Timusul
Limfocitele, care isi au originea in maduva spinarii, ajung la maturitate si se diferentiaza in timus. Multe raman in timus, insa restul circula prin sistemul limfatic, tesuturile periferice si sange. Acestea sunt celulele care controleaza reactiile imune si combat celulele canceroase si virusurile.
Apendicele
Apendicele este si el un tesut limfatic. Desi nu pare sa aiba o functie limfatica, in cele din urma i-am inteles rostul. Apendicele depoziteaza bacteriile necesare pentru intestine. Cand bacteriile intestinale sunt compromise, apendicele elibereaza bacterii noi pentru a repopula flora intestinala.
Circulatia limfei
Vasele limfatice au valve (la fel ca venele vasculare) pentru a mentine lichidul in directia corecta si vasele ajuta ele insele lichidul sa se miste inainte. Sistemul limfatic nu are o pompa puternica asa ca inima care sa impinga lichidul prin vasele limfatice. Corpul se bazeaza pe muschi pentru a misca lichidul. Diafragmele si cutia toracica, circulatia sangelui prin corp, contribuie si ele la miscarea limfei.
Insa miscarea corpului si sportul sunt principala metoda de a pune limfa in miscare. Un stil de viata sedentar reduce circulatia limfei cu 94%.
De ce este important sa punem limfa in miscare?
Limfa contine limfocite, (celule albe: T si B, celule natural ucigase) care urmaresc si ucid agentii patogenii. Cand lichidul este filtrat prin noduli, o concentratie de limfocite curata lichidul inainte ca acesta sa se intoarca in sange.
Daca lichidul este impiedicat sa se miste si sa circule liber, devine vascos. Lichidul se poate ingrosa pana ajunge sa aiba consistenta unei branzici de casa. Lichidele si reziduurile nu sunt absorbite cum trebuie din celule, bacteriile si alti invadatori nu sunt nici ele curatate si distruse si asa apar bolile, inclusiv cancerul.
Cum pui limfa in miscare si ajuti sistemul limfatic
Principala metoda prin care poti stimula circulatia limfei este miscarea. Mersul pe jos, exercitiile de intindere, orice alt tip de miscare va stimula circulatia limfei. Daca vrei cu adevarat sa o ajuti, atunci trebuie sa sari. Sari in sus, sari coarda sau, cel mai bine, sari pe o trambulina timp de 15-20 de minute zilnic.
Masajul ajuta si el circulatia limfei, inclusiv automasajul. Masajul pune in miscare orice lichid vascos prin sistem. Un maseur certificat in masaj limfatic este cel mai indicat in acest sens.
Hidrateaza-te foarte bine cu apa curata (de izvor, daca se poate).
Sfecla, fructele de padure si ciresele stimuleaza si ele sistemul limfatic.
O dieta sanatoasa, compusa din 80% legume si fructe crude va ajuta atat functia limfatica, cat si starea de sanatate in general.
Unul dintre remediile cele mai cunoscute din medicina ayurvedica pentru curatarea sangelui, Manjistha, este un foarte bun tonic limfatic. Se recomanda ceaiurile de astragal, echinaceea, gentiana, carmaz sau indigo salbatic. Detoxifierea sangelui, hidroterapia cu apa rece-calda, eliminarea Candidei si sariturile pe trambulina sunt elemente importante pentru drenajul limfatic.
In concluzie, ridica-te de pe canapea, sari cat mai mult si mananca ce trebuie pentru a-ti detoxifica sistemul limfatic. Nu este un efort prea mare pentru un sistem care munceste din greu pentru sanatatea ta.
Sursa utilizata: http://www.organiclifestylemagazine.com/the-lymphatic-system
