Un nou studiu publicat in Revista Toxicologiei Aplicate dezvaluie o serie de posibilitati ingrijoratoare ale conservantilor care imita hormonii, prezenti in miile de produse pe care le putem gasi in toate magazinele din ziua de azi.[1]
In studiul intitulat "Identificarea parabenilor in zone diferite la nivelul pieptului uman: analiza a sursei si a implicatiilor descoperirilor", cercetatorii au discutat rolul pe care parabenii - o clasa de substante chimice ce imita estrogenul, prezente in medicamente, alimente si cosmetice - il pot juca in cancerul la san si cancerul la copii.
Raportul s-a bazat pe descoperirile facute de Centrul de Preventie a Cancerului la San Genesis de la Spitalul Universitar din Manchesterul de Sud al Fundatiei NHS, publicat in luna martie, 2012, conform carora exista cinci esteri de parabeni in mostre de tesut mamar, colectate de la 40 de mastectomii de la femei cu cancer primar.[2]
Raportul a scos la iveala trei lucruri:
1) Forma de ester a parabenilor gasiti in mostrele de tesut mamar au indicat o expunere regulata dermica, asa cum se intampla in cazul produselor de ingrijire sau a deodorantelor pentru axila.
2) Reziduurile de parabeni au fost descoperiti in concentratii de pana la 1 milion de ori mai mari decat nivelul de estrogen (estradiol) gasit in mod natural in tesutul mamar uman.
3) Cea mai mare concentratie de propilparabeni a fost gasita la nivelul axilei, unde sunt folosite cel mai des deodorantele si unde prevalenta cancerului este cea mai ridicata.
Desi Organizatia Mondiala a Sanatatii considera proprietatile estrogenice ale parabenilor ca fiind cu risc toxicologic redus datorita faptului ca sunt de 10,000-100,000 de ori mai putin potente decat estradiolul (E2), prezenta lor de 1 milion de ori mai mare la nivelul mostrelor de tesut mamar arata in mod clar magnitudinea expunerii, care compenseaza pentru potenta redusa.
O alta posibilitate ingrijoratoare a fost mentionata in noul studiu: "In cazul expunerii copiilor, s-a pus problema ca "impactul estrogenic al parabenilor in metabolitii din sange ai acestora poate depasi actiunea estradiolului endogen in copilarie, iar limita de siguranta pentru propilparaben este foarte redusa daca o comparam cu scenariul cel mai pesimist al efectelor expunerii’ (Boberg et al., 2010)."
Cu alte cuvinte, hormonii sintetici din substantele chimice precum parabenii pot eclipsa activitatea hormonilor produsi endogen (in mod natural) in copii nostri. Avand in vedere ca 99.1% din populatia occidentala (cu varste incepand de la 6 ani) prezinta metilparaben in mostrele de urina, e o situatie cu implicatii foarte largi.
In prezent, legile europene permit utilizarea parabenilor in produsele cosmetice pana la 0.4% din volumul lor. Limitele in SUA sunt mult mai mici. Conform site-ului FDA (Autorizatia din SUA pentru Medicamente si Alimente): "Recenzia Ingredientelor Cosmetice (CIR) a revizuit siguranta metilparabenilor, a propilparabenilor si a butilparabenilor in 1984 si a decis ca sunt sigure pentru uzul cosmetic in cantitati de pana la 25%. Parabenii obisnuiti sunt folositi la niveluri variind intre 0.01 si pana la 0.3%." Parabenii sunt autorizati de FDA si in conservantii alimentari.
Avand in vedere ca evaluarile riscului toxicologic din epoca moderna nu iau in considerare efectele secundare ale expunerilor cronice in doze mici si nici realitatea toxicitatilor sinergice, adica faptul ca efectele adverse ale substantelor chimice pot fi amplificate in prezenta altor substante chimice, acest nou studiu indica o posibilitate ingrijoratoare: conservantii folositi in mod obisnuit pot contribui semnificativ la cresterea ratei imbolnavirilor la populatiile expuse - in special la sugari si la copii, unde riscul este mai mare (o doza de chimicale mai mare la o greutate corporala mai mica), predispozitia pentru genotoxicitate mai ridicata (pentru ca celulele lor se multiplica mai repede) si sistemele de detoxifiere sunt mai putin dezvoltate decat la adulti.
Devine tot mai clar ca, pentru a ne proteja pe noi insine, dar si pe copiii nostri, de efectele expunerii la substante chimice, trebuie implementate la nivel oficial, o serie de principii de evaluare a riscului toxicologic: daca exista vreo dovada ca substanta chimica ar putea dauna (in baza studiilor efectuate pe animale si celule), ar trebui tratate ca si cand ar fi daunatoare si ar trebui reglementate corespunzator. Pana atunci nu suntem altceva decat natiuni intregi de cobai.
Studii de referinta:
[1] Masurarea concentratiilor de parabeni in tesutul mamar uman in locatii consecutive cuprinse intre san si axile si pana la nivelul sternului. J Appl Toxicol. 2012 Mar ;32(3):219-32. Epub 2012 Jan 12. PMID: 22237600
[2] Identificarea parabenilor in diferite zone ale sanilor: sursa si implicatiilor descoperirilor. J Appl Toxicol. 2012 May ;32(5):305-9. Epub 2012 Mar 7. PMID:22408000
http://www.greenmedinfo.com/blog/human-hormones-are-being-eclipsed-synthetic-chemicals