Legătura dintre sistemul digestiv și cel nervos este una de comunicare constantă și de influențare reciprocă. Observăm cum, înainte de un examen apare senzația de greață, în situații stresante “ni se strânge stomacul”, sau când ne îndrăgostim simțim ”fluturi în stomac”. Lista poate continua pentru că limbajul uzual conține multe indicii despre modul cum sistemul digestiv reacționează la evenimentele emoționale.
De ce este important să vorbim despre această legătură? Cazurile de afecțiuni digestive sunt tot mai frecvente și multe din ele nu răspund doar la medicație sau doar la schimbarea obiceiurilor alimentare. Sistemul gastrointestinal este foarte sensibil la emoții: anxietatea, stresul, tristețea, entuziasmul declanșează senzații fizice concrete, iar o suprastimulare emoțională are un efect concret asupra stomacului și intestinelor.
Cuprins
- Sistemul digestiv și anxietatea
- Stresul îmbracă mai multe forme
- Ce “mesaje emoționale” primim de la sistemul digestiv?
- Câteva tulburări digestive mai des întâlnite și ipotezele lor emoționale
- Ce este de făcut? Recomandări
Sistemul digestiv și anxietatea
Cât de des auzi în ultimul timp despre stres/anxietate? Majoritatea greutăților cu care ne confruntăm au la bază această manifestare. Paradoxul este că tocmai stresul (stresul funcțional) este cel care ne-a ajutat să evoluăm atât de mult ca specie, dezvoltându-ne capacitatea de identificare a pericolelor și a modului cum reacționăm la ele.
Stresul îmbracă mai multe forme, printre care:
- Stresul fizic: răspunsul la orice formă de activitate fizică;
- Stresul acut: răspunsul rapid la interceptarea unei amenințări fizice, emoționale sau psihologice. Iată cum o funcție se ocupă de o gamă atât de largă de situații: de la supraviețuirea în timpul pericolelor, la satisfacerea nevoilor de bază (hrană, apă, adăpost, sex) și până la modul cum resimțim ceasul deșteptător dimineața, un telefon care sună în timp ce gătim, un pahar cu apă care se varsă, un copil care plânge după jucăria preferată, un task nou la locul de muncă;
- Stresul cronic se referă la starea aproape constantă de alertă/hipevigilenta/îngrijorare. Pe termen lung apar multe discomforturi fizice și cresc riscul dezvoltării unor boli.
Să înțelegem mai bine ce se întâmplă la nivelul stomacului în timpul stresului (funcțional sau disfuncțional): sistemul nervos inhibă activitatea gastrointestinală pentru a economisi energie și a transmite corpului rapid mesajul de luptă/fugă. Astfel, creierul și mușchii sunt irigați cu mai mult sânge în timp ce organele digestive cu mai puțin. Micile artere ale mucoasei stomacului se îngustează sub influența hormonilor de stres. În timp, datorită circulației sangvinice deficitare, peretele gastric își pierde din protecție.
Când stresul activează răspunsul fugă/luptă al sistemului nervos, sistemul digestiv poate fi afectat pe termen scurt prin:
- greață
- vărsături psihogene
- crampe stomacale
- durerile în piept care își au originea în esofag (confundate adesea cu bolile de inimă)
- arsurile la stomac
- gastrita
- constipația
- diareea
- balonarea
- refluxul gastroesofagian
Pe fondul unei vulnerabilități fizice, stresul cronic poate contribui la exacerbarea simptomatologiei în:
- sindromul colonului iritabil
- colita ulceroasă
- boala Crohn
- ulcerul gastric
Ce “mesaje emoționale” primim de la sistemul digestiv?
Solicitările cotidiene și conflictele din exteriorul sau interiorul unei persoane “dau stomacul peste cap”, cu alte cuvinte stomacul poate deveni organul vulnerabil care sa exprime problemele psihice.
Ceea ce este foarte important de reținut este că o abordare pluridisciplinară (medicină, psihologie) este ideală pentru că aceste tulburări au atât elemente fiziologice cât și psihologice.
- Medicii au rolul de a identifica patologia și a ajuta oamenii să iasă din zona critică (fie că e vorba de durere sau pericole) și să îi educe înspre obiceiuri alimentare potrivite nevoilor lor
- Psihoterapeuții facilitează conștientizarea profundă a stării emotionale, înțelegerea legăturilor dintre simptome și diverși factori psihosociali, dar și exprimarea adecvată a emoțiilor precum frica, supărarea , furia sau neajutorarea.
Iată câteva tulburări digestive mai des întâlnite și ipotezele lor emoționale:
- Gastrita este corelată cu furia față de ceva sau cineva, dar care este inhibată/interiorizată precum și cu frustrarea neîmplinirii unor așteptări; se poate manifesta și în cazul celor cu tendința excesivă de îngrijorare pentru viitor;
- Arsurile la stomac pot evidenția furia față de o situație sau o persoană ce ne provoacă o nedreptate sau ne constrânge, precum și starea de neputință față de acestea;
- Greața (în absența unor cauze organice clare) poate indica aversiunea sau dezgustul față de o persoană sau o situație, dar care din diferite motive, nu poate fi exprimată verbal. Când revolta, furia și frustrarea devin foarte intense, pot apărea vărsăturile;
- Constipația se asociază cu dorința puternică de a controla evenimentele din viața personală, perfecționismul și paradoxal, cu tendința de a aștepta aprobarea din partea celorlalți; de asemenea, se poate manifesta și în situații conflictuale sau dificultăți materiale;
- Sindromul colonului iritabil este asociat cu separări stresante și neintegrate din punct de vedere psihic, îmbolnăviri grave în cadrul familiei sau apropiaților precum și transformările importante din viață ca pubertatea, căsătoria, nașterea unui copil, bătrânețea, etc;
- Ulcerul gastric poate indica un nivel foarte ridicat de stres, pesimism, dificultatea de a conștientiza și exprima emoțiile negative față de cei dragi. În unele situații, poate indica și traume/abuzuri din copilărie ce n-au fost procesate emoțional;
- Boala Crohn poate fi un simbol al unor sentimente puternice de vinovăție, furie inhibată, atitudini rigide față de aspecte morale și sociale.
Ce este de făcut?
Pe lângă un consult medical de specialitate și adaptarea stilului alimentar la nevoile corpului, este important să ne uităm înspre stilul de viață, igiena gândurilor și a emoțiilor. Fie că alegem să lucrăm individual, sau că cerem sprijinul unui psihoterapeut, privirea în interior deschide calea spre înțelegerea simptomatologiei tulburărilor digestive.
Suntem expuși la numeroase solicitări care tind să limiteze destul de mult viața personală și relațiile cu cei dragi. Nu de puține ori ne începem ziua în graba și o încheiem “anesteziați” pe canapea. În timp, aceste obiceiuri pot ajunge să se simtă ca un sentiment de neîmplinire în viață și ca o stare generală de încordare/tensiune.
Pentru a aduce un echilibru, este important:
- să ne ascultăm nevoile
- să ne purtăm cu blândețe cu noi înșine
- să ne respectăm limitele (care variază uneori de la zi la zi)
- să începem ziua în tihnă (chiar dacă asta înseamnă doar 5 minute pe care ni le acordam în primul rând nouă)
- să exprimăm emoțiile și gândurile
- să găsim o activitate fizică ce ne place
Iar un aspect care de multe ori este înțeles greșit și etichetat ca “opțional” este relaxarea. Ea este modul prin care corpul și mintea noastră se “repara” după efectul factorilor stresori. Pentru fiecare din noi relaxarea ia o formă, dar să ținem cont că statul la televizor/calculator/telefon nu sunt în sine forme de relaxare pentru că, deși fizic stăm, mintea noastră este prinsă într-o vrie de funcții.
Este esențial să căutam moduri de a ne relaxa care să implice deconectarea de la cât mai mulți stimuli și să fie ușor de realizat în viața de zi cu zi.
Articol scris de Isabela Stanciu - membru cofondator On Insitute și Psihoterapeut în terapie cognitiv-comportamentală și hipnoterapie
Mai multe informații despre mine și activitatea ON Institute aici:
