In articolul sau, “Stapanul Iubirii”, Emily Smith declara ca numai 3 din 10 cupluri care se casatoresc raman in casnicii sanatoase si fericite, asa cum arata si psihologul Ty Tashiro in cartea sa “Stiinta de a trai fericit pana la adanci batraneti.”
In fiecare zi a lunii iunie, luna preferata a nuntilor, zeci de mii de cupluri spun "Da" in fata ofiterului starii civile, angajandu-se la o relatie plina de prietenie, bucurie si dragoste, care sa-i poarte pana la sfarsitul vietii lor pe acest pamant.
Casatoria sub lupa
Cercetatorii in stiinte sociale au inceput sa studieze casniciile observand reactia acestora in perioada de criza in anii '70: cuplurile casatorite divortau in procente nemaiintalnite. Ingrijorati de impactul acestor divorturi asupra copiilor din casniciile destramate, psihologii au decis sa-si desfaca navoadele stiintifice pentru a prinde cat mai multe cupluri si a le aduce in laboratoare, unde sa le poata analiza si sa poata identifica ingredientele unei relatii sanatoase si de durata.
Echipa de cercetatori a conectat cuplurile la electrozi si i-au rugat sa vorbeasca despre relatiile lor: cum s-au cunoscut, sa relateze un conflict major pe care l-au avut, sau o amintire pozitiva pe care o au impreuna. Pe masura ce vorbeau, electrozii masurau circulatia sangelui, ritmul inimii si nivelul de transpiratie. Apoi cercetatorii au trimis cuplurile acasa si le-au tinut sub observatie timp de sase ani, pentru a vedea daca raman impreuna.
In urma informatiilor colectate, Gottman a clasificat cuplurile in doua mari categorii: asii si dezastruosii. Asii erau inca fericiti si dupa sase ani. Dezastruosii fie erau deja despartiti, fie erau casatoriti, dar nefericiti.
Dar ce legatura are fiziologia cu toate astea? Problema era ca dezastruosii manifestau semne de revolta - erau intr-o stare constanta de lupta-sau-fugi - fata de relatia lor. Limbajul corpului acestora, cand purtau o conversatie cu sotia lor, era ca si cum ar fi fost fata in fata cu un tigru feroce.
“Asii au un obicei foarte bun,” explica Gottman intr-un interviu, “si anume: cauta in mediul lor social lucruri pe care sa le aprecieze si pentru care sa se simta recunoscatori. Isi cladesc aceasta cultura de respect si apreciere. Dezastruosii cauta in mediul lor social greseli ale partenerilor lor.”
Semne evidente
Dispretul, au descoperit ei, este cauza principala ce duce la destramarea unui cuplu. Persoanele care nu cauta decat sa-si critice partenerii pierd 50% din lucrurile pozitive pe care acestia le fac si pot crea o atmosfera negativa chiar si atunci cand nu au motive!
Persoanele care nu-si sprijina partenerii - ii ignora in mod intentionat sau le raspund superficial - isi distrug relatia facandu-si partenerul sa se simta lipsit de valoare si invizibil, ca si cum nu ar exista si nu ar avea nicio valoare. Iar persoanele care-si trateaza partenerii cu dispret si-i critica nu fac decat sa agraveze destramarea relatiei.
Bunavointa (impreuna cu stabilitatea emotionala) este indiciul cel mai sigur pentru o relatie plina de satisfactie si stabilitate. Bunavointa ii face pe parteneri sa se simta protejati, intelesi si apreciati - cu alte cuvinte, iubiti.
Perioada cea mai grea in care sa practici bunavointa este, desigur, o cearta - insa si atunci este important sa fii bun. Daca lasi dispretul si agresivitatea sa scape de sub control, poti provoca daune iremediabile unei relatii.
“Bunavointa nu inseamna sa nu ne exprimam mania,”explica Julie Gottman, “dar bunavointa ne invata cum sa ne-o exprimam. Poti arunca cu pietre in partener. Sau ii poti explica de ce te simti ranit si furios; atunci practici bunavointa .”
Cand oamenii se gandesc la bunavointa , se gandesc de regula la gesturi mici de generozitate, mici cadouri oferite reciproc sau un masaj la umeri din cand in cand. Desi astfel de gesturi sunt reprezentative pentru manifestarea generozitatii, bunavointa se dezvolta si devine parte integrala a unei relatii atunci cand partenerii interactioneaza intre ei cu bunavointa zi de zi, indiferent ca este vorba de masaj sau de o ciocolata.
O alta strategie foarte utila pentru cultivarea bunavointa este bucuria impartasita. Un alt semn prevestitor de dezastru la cuplurile studiate a fost incapacitatea acestora de a impartasi impreuna o veste buna. Cand o persoana din cadrul unei relatii impartaseste o veste buna cu celalalt, cum ar fi, de exemplu, o promotie la locul de munca, celalalt raspunde cu dezinteres uitandu-se la ceas sau incheind conversatia cu un comentariu sec, de genul, “A, ce dragut.” c
Pe masura ce stresul zilnic se acumuleaza - copiii, cariera, prietenii, socrii, si alte griji care va fura din timpul care altfel, ar putea fi petrecut pentru momente de romantism si intimitate—cuplurile depun tot mai putin efort in relatiile lor si permit micilor suparari sa-i desparta.
In majoritatea casniciilor, nivelul de satisfactie scade dramatic in primii ani. Dar pentru cuplurile care nu numai ca rezista impreuna, dar se si bucura de o relatie fericita multi ani, bunavointa si generozitatea ii ajuta sa o mentina fericita multa vreme.
Surse utilizate pentru acest articol:
http://www.psychologytoday.com/articles/200910/what-makes-marriage-work
http://www.theatlantic.com/health/archive/2014/06/happily-ever-after/372573/
http://themindunleashed.org/2015/01/social-science-says-lasting-relationships-come-2-basic-traits.html - bunavointa