"Florile vor scoate mereu ce-i mai bun din om, il vor face mai fericit, mai altruist; sunt lumina, hrana si medicament pentru suflet." ~ Luther Burbank
Un lucru care ne poate face sa intelegem cat de lunga este relatia dintre om si sofran este faptul ca planta, cunoscuta in latina sub denumirea Crocos sativus, nu se poate reproduce fara directa implicare a omului. Sterila, incapabila sa produca seminte vii, organul care depoziteaza amidon (grupat sub forma de tuberculi) si care arata ca un bulb trebuie dezgropat cu greu, sfaramat in bulbi individuali si apoi plantat din nou cu mana.
"Picturi vechi de 50,000 de ani in locuri preistorice din nord-vestul Iranului aveau pigmenti pe baza de sofran, indicand existenta unei relatii intre oameni si sofran inca din acele vechi timpuri."
Ce anume sa fi favorizat aceasta relatie? Ce i-ar fi determinat pe anticii fermieri si botanisti sa continue sa perpetueze, fara incetare, ciclul de viata al acestei plante mii de generatii? Este oare un exemplu de interdependenta coevolutiva?
Chiar si astazi efortul de a produce suficient sofran pentru a acoperi necesitatile globului este unul imens. O suta cincizeci de flori culese de mana abia dau 1,000 mg de fire de sofran uscat si costa aproximativ $1,000 dolari americani - 1/2 kg pe piata mondiala; cu siguranta ca motivatia de a cultiva planta si de a o mentine ca specie este la fel de puternica ca acum mii de ani.
Trebuie sa fie, totusi, ceva mai mult decat rolul sofranului in arta culinara, pentru a explica dorinta omului de a continua sa produca si sa aiba sofran. Poate ca sofranul are anumite calitati medicinale si psiho active deosebit de puternice, capabile sa amelioreze suferinta umana si/sau sa optimizeze calitatea vietii, pe care abia incepem sa le redescoperim gratie studiilor moderne de cercetare stiintifica....
Sofran, sursa foto : http://goo.gl/0xA0fp
De ce avem nevoie de flori
Un studiu pe oameni, efectuat la Universitatea Rutgers din New Jersey in 2005, intitulat "O abordare ecologica a emotiilor pozitive: floarea", a aratat ca toti subiectii au raspuns pozitiv atat emotional cat si comportamental cand primeau flori. HortiDaily trage urmatoarele concluzii asupra studiului de 10 saptamani:
- Florile au un impact imediat asupra fericirii. Toti participantii la studiu au exprimat zambete "sincere" sau "incantate" cand au primit flori, manifestand o placere si recunostinta profunde. Aceasta reactie este universala si are loc la toate grupele de varsta.
- Florile au efecte pozitive pe termen lung asupra dispozitiei. Participantii la studiu au declarat ca se simt mai putin deprimati, anxiosi sau agitati atunci cand primesc flori, sunt mai multumiti de viata lor si simt o dorinta mai profunda de a se bucura de ea.
Studiul reprezinta si o explicatie interesanta coevolutiva a motivului pentru care florile au un efect atat de puternic:
"Ipoteza noastra este ca florile cultivate se incadreaza intr-o nisa emotionala - proprietatile lor senzoriale evoca emotii pozitive umane. Plantele cu flori reprezinta pentru oameni o forma de recompensa si, in schimb, florile cultivate pot fi raspandite doar datorita noua. Dovedirea acestui fenomen acopera cateva goluri in literatura de referinta. Acest lucru sprijina semnificatia de baza a emotiei ca forma de supravietuire. Si, in plus, sprijina functia de adaptare a emotiilor pozitive si negative. Iar in cele din urma deschide o arie de cercetare a relatiilor psihologice intre om si alte specii prin proprietatile lor senzoriale care sunt relativ neglijate."
Lucrarea de referinta face si o paralela interesanta intre coevolutia floare-om si floare-caine:
"Emitem ipoteza conform careia, pe masura ce florile au patruns in nisa creata de agricultura, a avut loc o crestere a diversitatii lor si cele mai placute si aspectuoase flori au fost pastrate. La un anumit moment de-a lungul evolutiei oamenii au trecut de la simpla tolerare a acestor seminte, la salvarea si plantarea lor intentionata. Ni s-a parut evidenta similaritatea dintre acest scenariu al evolutiei florilor si scenariul lui Budiansky (1994) legat de evolutia cainilor. Florile ar putea fi echivalentul vegetal al animalelor de companie."
Dovezi ca sofranul poate fi o alternativa pentru medicamentele antidepresive
Deci, care este dovada care sprijina notiunea ca florile si implicit sofranul, incanta spiritul uman si contribuie la fericire si o stare de bine?
Exista multe relatari in literatura cercetarilor clinice despre rolul acestuia in tratarea depresiei, cu o recenta meta-analiza care concluzioneaza: "Rezultatele testelor clinice efectuate pana in prezent arata ca suplimentarea cu sofran poate imbunatati simptomele de depresie la adultii cu TDM (tulburare depresiva majora) "
De asemenea, un alt studiu mentionat pe site-ul Life Extension arata ca sofranul este cel putin la fel de eficient ca Prozac-ul in tratarea depresiei usoare pana la moderata:
La finalul unui test randomizat, dublu-orb, de 6 saptamani, sofranul s-a dovedit a fi la fel de eficient ca Prozac in tratarea unei depresii usoare pana la moderata. Nu au existat diferente semnificative in reactiile nedorite.
Cum poate o floare sa faca acest lucru?
Puterea sofranului de a eleva spiritul uman demonstreaza inteligenta creatiei manifestata in relatia coevolutiva care exista intre anumite specii interdependente. Pana la urma, mamiferele si angiospermele (plantele care fac flori) care cuprind peste 250,000 de specii si includ majoritatea plantelor care furnizeaza hrana pentru intreaga planeta, au coevoluat cel putin 200 de milioane de ani impreuna, devenind in cele din urma forme de viata predominanta pe aceasta planeta. Cu alte cuvinte, suntem meniti sa depindem unii de altii, si atunci cand una dintre cele doua parti lipseste, cealalta ii simte lipsa - este o parte din noi, din psihicul nostru, fara de care nu putem fi intregi, sanatosi si divini (in engleza whole, healthy and holy = au aceeasi radacina etimologica].
Indiferent de explicatia exacta data mecanismelor care actioneaza in relatia dintre sofran si fiziologia umana, acum avem studii de cercetare clinica moderna si experimente care confirma ca plantele medicinale de tipul sofranului amelioreaza durerile. Avand in vedere ca sofranul este o iarba aromatica folosita in bucatarie, folosita in siguranta in intreaga lume, aceasta poate fi folosita ca orice alt ingredient pentru gatit.
Surse:
Heather Ann Hausenblas, Debbie Saha, Pamela Jean Dubyak, Stephen Douglas Anton. Sofranul (Crocus sativus L.) si afectiuni depresive grave
http://www.lifeextension.com/magazine/2013/7/A-Safer-Alternative-for-Managing-Depression/Page-01
