Metodele de educatie traditionale de regula transforma parintii si copiii in adversari, aflati intr-o lupta continua de putere si dominatie. Acest lucru duce in mod natural la rupturi intre membrii familiei si la nemultumiri in mediul familial. Din fericire, se poate si altfel!
Metodele de educatie pozitiva promoveaza o relatie afectuoasa intre parinti si copii, asa cum e si normal, de altfel, care este in avantajul ambelor parti in calatoria catre varsta adulta.
Intr-o relatie apropiata apare si cooperarea mult mai usor, iar odata cu aceasta, se dezvolta mai multe sentimente de bucurie si pace in familie.
Absenta pedepsei nu inseamna absenta disciplinei
Multi se intreaba daca aceasta metoda pozitiva de educatie nu este una prea permisiva, dar raspunsul este cu siguranta nu. Parintii permisivi nu pun limite si nu impun respectarea lor; parintii pozitivi o fac. Poate fi mai greu la inceput sa inveti sa pui limite fara sa impui restrictii sau sa ameninti cu pedepse, insa totul porneste de la acceptarea ideii ca lipsa pedepselor nu este acelasi lucru cu lipsa de disciplina. De altfel, motivul pentru care copiii nu ar trebui pedepsiti este ca greselile nu se corecteaza doar cu o pedeapsa de stat la colt. Copiii trebuie sa-si asume raspunderea pentru actiunile lor, trebuie sa inteleaga cu ce au gresit si sa-si corecteze greselile, sa rezolve problemele pe care le-au cauzat si sa invete sa faca alegeri mai bune in viitor.
Un copil nu invata autodisciplina stând, ci facând ceva. Odata mentalitatea schimbata si parintii inteleg ca disciplina inseamna pur si simplu educatie, devine tot mai usor sa-ti indrumi copilul fara sa fii nevoit sa-l pedepsesti.
Cum folosesti disciplina pozitiva cu copilul tau
Este foarte tentant sa raspunzi la un comportament gresit cu mânie, agresiune, umilire si metode traditionale de pedeapsa (timp de izolare in camera sau la colt, o palma sau orice alte astfel de tehnici). Dar exista si metode mai bune - care nu umilesc copilul si care pot transforma un comportament neadecvat intr-o oportunitate de educare si disciplinare. Iata trei pasi pentru a dobândi o disciplina pozitiva.
Pasul 1: Identifica nevoia copilului
Intregul comportament al copilului indica starea sufleteasca a acestuia. Comportamentul neadecvat arata o nevoie care nu e implinita. Cand identificam acea nevoie si o implinim, comportamentul neadecvat de regula dispare. Acest lucru prezinta ceva probleme cu copiii mai mici si prescolarii, care nu au inca vocabularul necesar pentru a-si exprima nevoile si intentiile, insa doar faptul ca intelegem ca un comportament neadecvat este un strigat de ajutor, nu un act de sfidare a autoritatii, ne poate ajuta ca parinti sa actionam cu intelegere si intelepciune.
Uneori nevoia copilului este usor de identificat, poate fi vorba de foame sau somn, ceea ce se rezolva usor cu o masa sau un somn de prânz. In alte cazuri, comportamentul poate semnala nevoia impunerii unei noi limite, dorinta de a stapâni o noua abilitate sau o situatie din cadrul familiei sau din afara ei, cu care copilul nu se poate acomoda. De exemplu, un copil care a descoperit bucuria de a sari pe canapea nu este obraznic, doar se joaca. Chiar si asa, probabil ca daca ii vei spune sa se opreasca, nu o va face. Ceea ce inseamna ca se impune nevoia unei noi limite.
Un alt exemplu este un copil de vârsta scolara care incepe sa dea semne de agresiune sau are o atitudine lipsita de respect in afara scolii. Comportamentul trebuie corectat, e adevarat, insa, este si un semn ca ceva il preocupa pe copil. Trebuie identificat motivul agresiunii sau al lipsei de respect si poate fi, apoi, ajutat sa-si rezolve problema si sa-si corecteze comportamentul neadecvat.
Pasul 2: Calmeaza-te tu intai, apoi ocupa-te de copil
Parintii agitati nu isi prea pot disciplina eficient copiii, de aceea trebuie sa invete ei primii sa se calmeze. Schimba-ti atitudinea de la una de reactie emotionala la una de actiune responsabila pentru a te putea ocupa in mod corespunzator de situatia care trebuie rezolvata.
Dupa ce te calmezi, ajuta-ti si copilul sa-si redobandeasca starea de liniste. Scopul este sa apelezi la latura sa rationala si sa-l ajuti sa nu mai reactioneze in baza emotiilor. Este un proces ce poate tine intre 2 si 20 de minute, in functie de copil si de stadiul de dezvoltare in care se afla acesta. Activitatile desfasurate impreuna cu parintele — o imbratisare, exercitii de relaxare cum ar fi cititul sau desenatul - pot avea efecte de calmare a creierului.
Sunt copii care nu vor sa petreaca timp cu parintii si care prefera sa fie singuri. Daca acest lucru ii ajuta sa se calmeze, este o solutie. Nu vrem sa impunem o separare, pentru a nu cauza rupturi in relatia cu copilul, dar ii putem oferi spatiul de care are nevoie din respect pentru sentimentele lui.
De indata ce copilul incepe sa fie receptiv fata de parinte, atunci se poate relua discutia si se poate invata lectia dorita.
Citeste si articolul: Jocul și joaca – cheia unei copilării fericite
Pasul 3: Invata-l sa-si rezolve problemele
Pentru copiii cu varste sub 4 ani, rezolvarea problemelor este o abilitate care ii depaseste. Nu au ajuns inca la dezvoltarea cognitiva care sa le permita sa poata face acest lucru, dar parintele il poate lasa sa fie martor la procesul de rezolvare a problemei, pentru a-i servi ca exemplu. In cazul celor mici, impunerea unei limite este, de obicei, suficient, cum ar fi inlaturarea copilului din mijlocul unei situatii problematice sau inlaturarea obiectului care constituie tinta furiei, de exemplu.
Directionarea copilului catre lucrurile pe care are voie sa le faca este o alta tehnica utila in cazul copiilor mici. “Nu ai voie sa arunci lucruri prin casa, dar te poti juca cu mingea in curte.” “Nu ai voie sa lovesti. Dar poti sa bati din picior sau poti sa te zgaltai cat vrei pana scapi de nervi, daca vrei.” Cand copilul ajunge in jurul varstei de 4 - 6 ani, il poti invata cateva tehnici prin care sa-si rezolve problemele. Pune urmatoarele intrebari pentru a usura procesul:
- Din ce cauza s-a intamplat acest lucru?
- Cum te-a facut sa te simti acest lucru?
- Ce poti face daca se mai intampla?
- Cum ai de gand sa rezolvi aceasta situatie?