1. Ierbar
La origini, acum peste 3000 de ani, Cătina se găsea în Asia Centrală după care
s-a aclimatizat și in restul continentelor. Este un arbust foarte rezistent (crește din zona litorală, până pe la o altitudine de 3000m) poate atinge pâna la 3-6m înălțime, este ramificat și spinos, înflorește în Aprilie iar fructele aurii-portocalii cu coaja groasă și aspră se culeg de regulă din August pâna spre Octombrie.
2. Pegasus... și Cătina
Caii au fost intotdeauna animale mitice în jurul cărora s-au țesut o sumedenie de legende, mituri și/sau povești nemuritoare și pentru inceput să ne oprim puțin asupra legendarului cal înaripat „Pegasus” din mitologia greacă. (numele latin pentru Cătină este „Hippophae” care înseamnă „Cal strălucitor”)
Perseu a reușit să o ucidă pe gorgona Meduza în timp ce aceasta dormea. Din gâtul ei sângerând au luat naștere doi fii dăruiti de Poseidon: Chrysaor și calul înaripat Pegasus. (pegasos în limba greacă înseamnând „puternic” , „viguros”) Ei bine, ]n jurul acestui cal alb strălucitor și înaripat, care a reușit să se înalțe la ceruri ajungând în Olimp, a devenit până la urmă slujitorul lui Zeus; pentru Astrologie a devenit Constelația Pegas iar pentru noi a rămaș un simbol al înțelepciunii și sursa de inspirație pentru scriitori, poeți și pictori mai ales. Calul a devenit mai târziu și simbolul libertății.
De ce este importantă legenda lui Pegasus pentru noi? Deoarece frumusețea și vigoarea, puterea lui, se datorează faptului că a fost hrănit... cu Cătină! Nu întâmplător grecii i-au atribuit calului Pegasus acele puteri miraculoase, deoarece cunoșteau perfect proprietățile miraculoase ale fructelor de Cătină! (pe care o și foloseau în scopuri terapeutice, mai ales pentru revigorarea și întărirea corpului).
3. Caii lui Ginghis Han
Legendele despre Cătină și legătura ei cu caii, merg și până în îndepărtata Mongolia, împreună cu celebrul cuceritor Ginghis Han (1167-1227). Mongolii nu cunoșteau puterile tămăduitoare ale Cătinei dar legenda spune că Ginghis Han, a observat un lucru curios la caii răniți în luptele duse de ei, după ce erau lăsați liberii să se refacă.
Caii căutau arbuștii de cătina și se hrăneau din belșug cu aceste fructe.
Mare i-a fost mirarea când a observat că dupa un timp relativ scurt, caii nu numai că și-au revenit dar au devenit mult mai puternici și viguroși.
Sesizând acest lucru, legenda spune că Ginghis Han, a dat ordin ca toți luptătorii lui să primească pe lânga hrana cea de toate zilelle și fructe de Cătină.
Legenda mai spune că dupa ce s-a luat această decizie, luptătorii mongoli au devenit aproape invincibili și că marile lor reușite în luptă se datorează efectului pe care l-au avut fructele de Catină asupra luptătorilor.
4. Harp Alb și calul năzdrăvan
Când vorbim despre poveștile și povestirile noastre, nu avem cum să nu îl reamintim pe Ion Creangă și in cazul subiectului nostru, nu putem să nu amintim de frumoasa poveste a lui „Harap Alb”.
Cuvântul Jăratic este unul dintre cele mai vechi cuvinte românești care ascunde în el multe subtilități, rămase și sub forma unor expresii celebre („Jăraticul stă sub cenușe”, semnificând ca ceva care este în așteptare iminentă; „Îl arde jăraticul sub tălpi”, însemnând că stă cineva ca pe fugă; „a trage jăraticul sub oala lui” însemnând egoismul și interesele personale; „a sta ca pe jăratic”, semificând starea de nerăbdare și neliniște a cuiva’; „a mâncat jăratic” însemnând că cineva a prins puteri și a pornit în goană dupa ceva sau a devenit foarte aprig, iute)
Dacă ne întoarcem la povestea lui Harap Alb, știm de acolo un lucru: el și-a ales o mârțoaga, căreia i-a dat sa mănânce jăratic iar calul a primit aripi ăi puteri incredibile, cum se zice pe la noi, a devenit un Cal Năzdrăvan. Remember?
„...pe urmă umple o tava cu jăratic, se duce cu dânsa la herghelie și o pune jos între cai. Și atunci, numai iaca ce iese din mijlocul hergheliei o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab, de-i numărai coastele; și venind de-a dreptul la tava, apucă o gură de jăratic. Fiul craiului îi și trage atunci cu frâul în cap, zicând:
- Ghijoagă urâcioasă ce ești! din toți caii, tocmai tu te-ai găsit să mănânci jăratic? De te-a împinge păcatul să mai vii o dată, vai de steaua ta are să fie!
Apoi începe a purta caii încolo și încoace, și numai iaca slăbătura cea de cal iar se repede și apucă o gură de jăratic. Fiul craiului îi mai trage și atunci un frâu în cap, cât ce poate, și apoi iar începe a purta caii de colo până colo, să vadă, nu cumva a veni alt cal să mănânce jăratic. Și numai iaca, și a treia oară, tot gloaba cea de cal vine și începe a mânca la jăratic, de n-a mai rămas”
Spre deosebire de Mongoli, strămoșii noștri cunoșteau foarte bine calitățile tămăduitoare și regenerante ale Cătinei pe care datorită culorii sale aprinse, o supranumeau „Jăraticul Domnului” or, dacă ar fi să facem această analogie, am putea crede că Ion Creangă a ascuns subtil importanța Cătinei, sub cea a „jăraticului” și atunci in locul jaraticuluii, caii au putut primi fructe de Cătină iar povestea noasta s-ar alătura celorlalte mari legende și povestiri legate de Cai și hrana lor divină: Cătina.
5. Cătina ca plantă medicinală
Dar ce are Cătina atât de valoros încât a devenit subiectul atâtor legende și uimitoare povestiri din lumea întreagă? Ceea ce cu multă vreme în urmă nu se cunoștea, atribuindu-se astfel Cătinei puteri paranormale, acum știinta a lămurit multe dintre secretele ei. De curând s-a descoperit faptul ca fructele de Cătina sunt bogate în vitamina C, A,, că sunt sursă rară de Omega-7, complexul de vitamine B (B1, B2, B6 si B9), dar si vitaminele E, K, P si F. De asemenea, Cătina conține și microelemente precum calciu, magneziu, fosfor, potasiu, fier, calciu, acizi grasi poli-nesaturații, carotenoide, beta caroten.
Primele utilizări tămăduitoare ale Cătinei datează de pe vremea Chinei Imperiale, in care străvechii doctori chinezi, folosind pentru remedii, diverse rețete de ceaiuri, făceau tratamente cu vindecări miraculoase în anumite boli.
In România, Cătina se poate găsi în zonele zonele subcarpatice din Ardeal, Moldova, Muntenia dar și în zona Delta Dunării, fiind supranumită și „Gingsenul românesc” recunoscute fiindu-i proprietățile sale regenerative și protectoare privind procesele îmbătrânirii, ajutând uimitor la încetinirea procesului de imbătrânire, proprietate nemaipomenita care se datoreaza numeroșilor antioxidanti pe care ii contine Cătina.
Cătina are efect imunostimulator, vitaminizant, depurativ, antioxidant, antiiflamator, cicatrizant, emolient și citoprotector ( apără celulele organismului de tot ce este toxic și nociv, contribuind astfel la menținerrea stării de sănătate a organismului)
Din punct de vedere al Energeticii Viului, Cătina rezonează cu centrul energetic Manipura (Chakra ombilicală) având rolul de activare și menținere în parametri normali a Focului Sacru (Agnus), reglând și controland energiile subtile ale focului, mai pe românește: întreținerea functionării normale a Metabolismului Bazal și al arderilor din organism. (la figurativ: întreținerea „Jăraticului”)
In lumea Mineralelor, Cătina are un corespondent spectaculos:
Agatele portocalii:
6. Catina pe site-ul ViataVeredeViu
Pe site-ul nostru, Cătina este prezentă printr-o gamă frumoasa și variată de produse ecologice: Ceai de Catină, Ceai de Catină și Lavandă, Cătina cu miere, Ser anti-aging, Ulei de Cătina, Sirop cu Cătină, Coenzima Q10 in Ulei de Catină, etc.
Prin tehnologia de fabricare a pulberii din Catină asociată cu mierea de albine „Polifloră” se asociază de fapt doua componente de maximă utilitate pentru organismul nostru: pe de-oparte Pudra din Catină pastrează toate beneficiile acestui superb fruct iar Mierea Polifloră este recomandata tuturor, indiferent de vârstă.
Mierea polifloră, are proprietăți antiseptice, antibacteriene și antiinflamatorii, întărește sistemul imunitar, fiind considerată a fi o miere complexă deoarece se obține din nectarul mai multor specii de plante. Pe principiul „unde-s mulți, puterea crește”, mierea „Polifloră” are o putere terapeutică mult mai mare decât celelalte sortimente de miere de albine.
Iată cateva dintre proprietățile sale benefice; este hrănitoare; susține imunitatea; benefică asupra pielii; bună pentru raceală și gripă, combate tusea și durerile în gât; recomandată pentru afecțiui ale stomacului.
Articol scris de Gheorghe SALAJAN, cristaloterapeut, designer (bijuterii handmade).
