Tratamentul cu oxigen hiperbaric - eficient, dar prea putin cunoscut

Unele doze care s-au dovedit utile sunt extreme de mici (1.3 ATA cu 24% O2) si doza echivalenta poate fi obtinuta fara utilizarea unei camere. Nu se stie daca exista un efect de presiune independenta sau nu. Este un lucru greu de studiat, pentru ca nu se poate analiza prin comparatie cu un placebo; pacientii isi dau seama daca sunt sau nu presurizati. Exista cateva studii controlate “negative” despre TOHP in care atat grupul de studiu cat si cel de control au manifestat imbunatatiri, dar cu diferente nesemnificative intre ele.

Trebuie sa tinem cont, insa, de faptul ca pana si cea mai mica presiune a aerului, chiar si in lipsa oxigenului, este totusi un tratament, care, in anumite conditii, poate salva viata unui alpinist. Tesutul privat de oxigen este extrem de sensibil chiar si la cele mai mici cresteri de presiune a oxigenului. In multe situatii este posibil ca o cantitate mai mica sa fie, de fapt, preferabila.

In cabinetul sau, dr. Jamie Deckoff-Jones trateaza encefalomielita mialgica, o boala neuro imuna cu similaritati pato fiziologice de autism, boala Razboiului din Golf, Boala Lyme cronica si scleroza multipla. Ea foloseste un concentrator de oxigen sau un rezervor, pentru a furniza dozele maxime de oxigen care se pot transmite fara camera hiperbarica. Unii pacienti sunt in imposibilitatea de a-si parasi domiciliul si, implicit, de a ajunge la o camera hiperbarica, de aceea accesul la oxigen este mai usor astfel.

Concentratorul de oxigen furnizeaza pacientului oxigen printr-un tub concentrator, cu ajutorul unei masti nazale, a unei masti faciale sau a unei masti speciale. Aceasta masca speciala are un rezervor care stocheaza oxigenul atat timp cat pacientul inspira; are o singura valva pentru a preveni inhalarea aerului din atmosfera si a permite expirarea aerului, astfel incat dioxidul de carbon sa fie eliminat. Rezervoarele sunt mai putin zgomotoase, insa trebuie inlocuite mai des la un volum mai mare de oxigen.

Concentratoarele sunt mai zgomotoase, insa sunt usor de transportat si nu se epuizeaza niciodata, pentru ca se alimenteaza cu oxigen direct din aerul din camera. Concentratoarele pot fi si portabile, insa cele mai multe modele portabile produc doar 1-2 L/min. Echipamentul folosit pentru furnizarea oxigenului trebuie sa corespunda cu rata de circulatie a oxigenului. O masca nazala poate fi folosita de la 1-4 L/min (peste 2L/min este prea dificil pentru nas) furnizand o concentratie de 24-36% in functie de ritmul circulatiei aerului si de cum respira pacientul.

Cele mai multe concentratoare merg pana la 5 sau 6 L/min si pot fi folosite ca simple masti (furnizand pana la 40% oxigen). Sunt si concentratoare care merg pana la 10 L/min si pot fi folosite cu o masca speciala (furnizand >60% oxigen, in functie de cat de bine se adapteaza masca). Masca speciala trebuie folosita numai daca exista un flux suficient de mare de oxigen pentru a mentine punga umflata (>8 L/min).