O privire mai atenta poate descoperi o latura uimitoare a prietenilor nostri necuvantatori, care trece neobservata de cele mai multe ori.
Comunicarea comportamentala
Multe animale au comportamente sociale distincte. Un exemplu clasic sunt dansurile pe care le fac albinele. Cand o albina cercetas gaseste o sursa de polen, ea se intoarce la stup si incepe sa danseze. Scuturand din abdomen, invartindu-se in diferite directii si miscand din aripi, ele transmit celorlalte albine locatia in care pot gasi sursa de polen.
Si pentru a face lucrurile si mai dificile, dansul are loc in interiorul stupului, unde este intuneric. Albinele adunate nici nu pot vedea albina care efectueaza dansul. Dar, in ciuda acestui fapt, li se comunica locatia exacta in care se afla polenul, prin vibratiile din aer si alte mijloace subtile.
Si caii au metode de comunicare foarte complexe prin intermediul comportamentului. Felul in care calul isi tine coada, picioarele si urechile are o varietate de semnificatii, de la senzatia de placere pana la cea de percepere a unei amenintari. Iar rasucirea buzelor in exterior este un semn ca sunt stimulati sexual, ii intereseaza un miros anume sau este o avertizare pentru un potential intrus.
La toate animalele, si chiar si la oameni, ritualul curtarii este un aspect esential in viata. Papagalul cu frunte alba duce, insa, acest comportament la un cu totul alt nivel. Acestia se saruta efectiv pe gura, ceea ce este foarte rar in lumea animalelor. Iar dupa ce un cuplu de papagali se saruta de cateva ori, masculul vomita in gura femelei, iar aceasta considera acest gest ca fiind unul de profunda intimitate.
Comunicarea prin simturi
-
Simtul mirosului
Comunicarea prin miros este probabil cel mai utilizat mijloc de comunicare. Acesta se realizeaza prin feromoni, substante pe care animalele le emit pentru a face schimb de mesaje intre ele. Aceste mesaje pot transmite informatii despre teritoriu, identitate, mancare, sex, relatii sociale sau pericol. Feromonii pot fi secretati in urina, fecale sau in glande speciale de miros.
Insectele folosesc cea mai larga gama de feromoni si in cel mai eficient mod. Feromonii unei molii sunt atat de puternici incat masculul molie ii poate detecta de la kilometrii distanta. Antenele masculilor au celule receptoare de miros care sunt menite sa capteze mirosul femelei.
Cercetatorii de la Georgia Tech au descoperit ca feromonii joaca un rol semnificativ si la recifurile de corali. Coralul poate elibera o substanta care le comunica unor pesti micuti, numiti gobi, cand incep sa fie acoperiti de alge daunatoare. Pestisorii gobi reactioneaza in cateva minute si vin sa manance algele. Astfel reciful ramane sanatos si curat.
-
Atingerea
Animalele folosesc de regula atingerile cu scopuri foarte precise. Maimutele se imbratiseaza si se ating pe gura cand se intalnesc. La unele specii unui proaspat sosit i se pune o mana in gura, iar acesta va face la fel. Se crede ca este un semn de incredere si de bune intentii intre maimute.
Multe animale se adulmeca reciproc, asa cum sunt pisicile sau rinocerii. Cercetarile sugereaza ca motivul pentru care majoritatea speciilor se adulmeca este pentru a-si arata reciproc afectiunea si pentru a stabili si a intari relatii sociale.
Elefantii se folosesc foarte mult de atingeri. Isi folosesc trompa, urechile, fildesii, picioarele, coada si chiar intregul corp pentru a se freca unii de altii cu scopul de a transmite informatii foarte variate. De fapt, in trompa unui elefant se gasesc unele dintre cele mai sensibile tesuturi studiate. Trompa se foloseste pentru a incuraja un pui, pentru a se juca cu un membru al familiei, a explora un potential partener sau a proteja un membru al turmei in fata unui animal de prada.
-
Sunetul
Cercetatorii au fost surprinsi in trecut de modul in care elefantii pareau sa comunice intre ei chiar si cand calatoreau la kilometrii distanta unii de altii. Grupuri aflate la mare distante unul de altul au fost observate calatorind in paralel unul cu altul. Iar cand un grup isi schimba directia de mers, si celalalt grup facea la fel.
Cercetatorii de la Universitatea Cornell au descoperit ca sunetele puternice, ca de trambita, pe care le auzim de la elefanti, sunt doar tonalitati ale unor sunete mult mai joase care sunt atat de puternice incat pot fi auzite de elefanti de la distante foarte mari peste deserturi si paduri.
Un exemplu la fel de interesant, dar la o scara mai mica, este faptul ca masculul tantar poate "auzi" doar sunetul aripilor femelei tantar. Antenele acestuia sunt facute sa auda numai vibratiile aripilor aacesteia. Cercetatorii au putut atrage masculi tantar emitand sunete de frecventa similara cu cea a femelelor.
-
Simtul vazului
Dimensiunea si forma corpului, culorile si tiparul pielii/blanii pot avea multe semnificatii. Desenul de pe corpul unei libelule ii ajuta pe masculi sa identifice femelele din specia sa. Cercetatorii au putut pacali masculi de libelula pictand femele din alte specii de libelula.
Calamarul, ruda apropiata a sepiei, este cunoscut pentru abilitatea lui de a-si schimba culoarea cu scopul de a se proteja de pestii de prada. Insa cercetatorii de la Universitatea Macquare din Australia au descoperit ca mai fac si alte trucuri cu culorile. Cand un calamar curteaza o femela si vede un alt calamar ca se apropie, isi schimba culoarea pe jumatatea din partea masculului, intr-un colorit specific unei femele. In ochii adversarului, el arata ca o femela, nu ca un potential adversar. In acelasi timp, jumatatea de pe partea femelei isi pastreaza coloritul de mascul. Acest lucru ii permite sa scape de alti masculi si sa curteze si femela in acelasi timp.
-
Simtul gustului
Serpii isi folosesc limba pentru a "gusta" mirosurile unei potentiale prazi din apropiere, animale de prada sau potentiali parteneri. Cu ajutorul limbii lor despicate pe care o tot scot in afara, pot percepe particule minuscule de substante chimice. Acestea sunt colectate intr-un organ special in cerul gurii si apoi analizate.
Caracatitele sunt si ele echipate intr-un mod foarte straniu pentru a simti gustul mediului. Acestea pot avea pana la 1.800 de ventuze pe fiecare dintre brate. Aceste cupe absorbante contin receptori de miros super sensibili, cu terminatii nervoase care reactioneaza la diferite substante chimice. Acest lucru le permite sa detecteze prada, sa sesizeze modificari in mediul inconjurator si sa identifice intentiile bune sau rele alte altor caracatite.
