Conform studiilor, cainii pot mari nivelul bacteriilor din casa pana la 56 de specii diferite, marindu-le diversitatea, raporteaza NYTimes.com. Desi ideea ii ingrozeste pe germofobi, expunerea la bacteriile prezente pe caini este benefica pentru oameni.
In primul rand, expunerea la bacteriile de pe animale poate influenta pozitiv dispozitia oamenilor. “Expunerea la bacteriile de pe animale stimuleaza propriile noastre bacterii din intestine sa-si schimbe modul in care metabolizeaza neurotransmitatorii sa aibe un impact asupra dispozitiei si a altor functii mentale,” Jack Gilbert, de la Centrul Microbiotic al Universitatii din Chicago, citat in raportul mentionat anterior.
Acest lucru ar putea explica efectul antidepresiv pe care animalele de companie il au asupra oamenilor, atribuit anterior eliberarii de oxitocine.
Expunerea la bacteriile aduse de caini este buna si pentru intarirea sistemului imunitar, mai ales in cazul copiilor. Raportul arata ca, in cazul copiilor crescuti pe langa caini, acestia sunt mai protejati de boli autoimune precum astmul si alergiile din cauza faptului ca sistemul lor imunitar a fost expus la bacterii si i-a facut mai puternici.
Profesorul de inginerie a mediului, Jordan Peccia, a spus ca alergiile sunt un semn al unui sistem imunitar neadaptat, foarte sensibil, care ataca contaminantii pe care nu ar trebui sa-i atace. Dupa el, expunerea la microorganismele animalelor in primii ani de viata - mai ales in primele trei luni – stimuleaza sistemul imunitar, invatandu-l sa faca distinctia intre bacteriile bune si cele rele.
Cand a fi murdar inseamna sanatate
Aceste rezultate confirma ipoteza igienei, conform careia lipsa unei expuneri la destul de mule bacterii in copilarie poate, de fapt, slabi sistemul imunitar. Ipoteza, introdusa spre sfarsitul anilor ’80 de imunologul David P. Strachan, a fost explicata cu ajutorul unei analogii cu antrenamentul cu greutati, intr-un articol publicat pe LiveScience.com. Articolul a asemanat sistemul imunitar cu antrenamentul culturistilor, care isi maresc puterea ridicand progresiv greutati. In acelasi mod, si sistemul imunitar trebuie sa se “antreneze” prin expunerea la contaminanti pe care trebuie sa ii combata.
Multe alte studii sprijina ipoteza igienei. Printre acestea se distinge un studiu desfasurat la finalul anilor ’90 de Erika von Mutius, un cercetator in domeniul sanatatii care, comparand ratele alergiilor si ale astmului din Germania de Est si de Vest, a descoperit la copiii din Germania de Est, mai poluata si mai murdara, mai putine reactii alergice si cazuri de astm comparativ cu cei din Germania de Vest.
Un alt studiu, publicat in Revista Medicala din New England, a descoperit ca ratele de astm erau mai scazute printre copiii Amish decat printre copiii Hutterite. Desi ambele grupuri au material genetic similar si stiluri de viata asemanatoare, populatia Amish foloseste tehnici de agricultura traditionale si are mai mult contact direct cu animale, spre deosebire de populatia Hutterite, care foloseste metode moderne de agricultura.
Gasirea unui echilibru sanatos intre igiena si expunerea la contaminanti poate fi o sarcina dificila pentru parinti, insa nu imposibila. Desi igiena personala si dezinfectia trebuie respectate, incurajarea copiilor sa se joace afara, sa se murdareasca si sa se joace cu animalele de companie le poate intari acestora sistemul imunitar.
