7 adevaruri atemporale pe care cuvintele nu le pot descrie (cel putin nu in orice limba)

Filozoful Ludwig Wittgenstein a spus odata: „Limitele limbajului meu sunt limitele lumii mele”.

Stiinta i-a sustinut afirmatia: limbajul confera forma realitatii noastre. Desi s-ar putea sa nu fim constienti de modul in care limbajul ne afecteaza procesele gandirii, el joaca un enorm si inca neinteles pe deplin rol in modul cum noi structuram si conceptualizam lumea din jurul nostru.

Exista nenumarate moduri in care diferitele limbi reflecta perspective diferite asupra lumii. Cu totii am auzit ca eschimosii au 50 de cuvinte pentru zapada, si, interesant, cuvantul „fairness” [cinste, onestitate, frumusete, atractivitate, claritate] din limba engleza nu pare sa existe in alte limbi – economistul Bart Wilson l-a descris ca pe un concept unic anglo-american cu „bagaj istoric” care nu echivaleaza cu egalitatea sau corectitudinea morala. Iar unii cercetatori au sugerat ca limbile cu sisteme de gen pot da forma modului in care oamenii gandesc despre obiectele de zi cu zi.

Popularitatea tatuajelor cu caractere chinezesti si scrieri sanscrite ar putea fi o indicatie despre dorinta noastra de a scapa de limitarile propriei noastre limbi prin adoptarea cuvintelor dintr-o alta – cuvinte care nu sunt oarecum aceleasi cand sunt traduse in propria noastra limba. Aceste cuvinte mai au si potentialul de a ne deschide catre un mod complet nou de a vedea lucrurile.

Aici sunt sapte cuvinte de netradus, care reveleaza adevaruri fundamentale despre existenta umana – si ne pot invata totul despre a trai mai bine.

A fi atent si constient inseamna a avea compasiune.

In cartea ei pe cale de aparitie, Thrive: The Third Metric To Redefining Success And Creating A Life Of Well-Being, Wisdom And Wonder/Propaseste: Cea de-a Treia Metrica [mod, sistem de masurare/evaluare] pentru Redefinirea Succesului si de Creare a unei Vieti de Bunastare, Intelepciune si Minunatie, Arianna Huffington vorbeste despre cum citirea cuvintelor lui Jon Kabat-Zinn, un lider al miscarii de meditatie prin deplinatate mentala, a ajutat-o ca sa inteleaga in cele din urma conceptul care suna destul de vag, cel al „deplinatatii mentale”.

Dupa cum a spus Kabat-Zinn catre TIME Healthland:

In limbile asiatice, cuvantul pentru „minte” si cuvantul pentru „inima” sunt aceleasi. Deci daca nu auzi deplinatatea mentala intr-un mod oarecum profund ca „din toata inima”, nu il intelegi cu adevarat. Compasiunea si bunatatea fata de cineva este intrinsec intretesuta in concept. Ai putea considera deplinatatea mentala ca atentie inteleapta si plina de afectiune.

Primul pas catre a fi atent si vigilent, a avea deplinatate mentala? A fi bun cu tine insuti si cu ceilalti, ceea ce necesita prezenta si constienta focalizata.

Neinfricarea inseamna mai mult decat doar absenta fricii.

Abhaya, un cuvant sanscrit ce inseamna neinfricare si protectie, este simbolizat prin mudra (gest al mainii) infatisat in dreapta , cu o mana ridicata si o palma asezata in poala si orientata in sus. Termenul sugereaza ca a fi neinfricat este o functie a faptului ca ai credinta – stiind ca tu esti si vei fi intotdeauna protejat, si ca lucrurile se vor aranja in cele din urma, datorita convingerii tale, asa dupa cum a spus-o Rumi, ca „orice este aranjat in favoarea ta”.

Bhagavad Gata descrie neinfricarea ca pe una dintre cele 26 calitati divine ale Domnului Krishna. In Gata, Krishna il sfatuieste pe tanarul luptator Arjuna: „Fii neinfricat si pur; niciodata nu sovai in hotararea sau dedicatia ta catre viata spirituala”.

In multe traditii, credinta – fie religioasa, spirituala sau doar credinta ca totul se va rezolva – este un antidot indelungat folosit pentru teama si anxietate. Cercetarile au pus in legatura spiritualitatea cu nivelele scazute de stres si o functionare imbunatatita a sistemului imunitar, iar rugaciunea a fost asociata cu reducerea depresiei si anxietatatii.

Criza si oportunitatea sunt doua fete ale aceleiasi monede.

Caracterul chinezesc pentru „criza”, care combina caracterele primejdiei si oportunitatii, indica spre un adevar atemporal de care noi adesea uitam: provocarile si obstacolele sunt cele care ne fac ceea ce suntem, si adesea sunt acelea care ne poarta spre cele mai marete bucurii si succese.

Desi unii au argumentat ca „oportunitatea” nu este cea mai buna traducere pentru caracterul ei (si ca in loc de acest termen, este mai apropiat de „punct de cotitura”, sau punct critic), traducerea „oportunitate” a prins in mod clar, deoarece oamenii se pot raporta la adevarul pe care il exprima.

Pentru a-i iubi pe ceilalti, trebuie sa ne iubim pe noi insine.

Ni se spune adesea ca, in scopul de a ne iubi unii pe ceilalti, mai intai trebuie sa ne iubim pe noi. Acesta este un adevar observat cu mult timp in urma de Aristotel, cand a comentat asupra cuvantului philia, unul dintre cei trei termeni grecesti pentru dragoste, in Etica Nicomahica. Grecii antici si vocabularul acestora ne pot ajuta sa intelegem mai bine diferitele tipuri de dragoste pe care le experimentam.

In timp ce eros inseamna dragoste erotica sau romantica, iar agape inseamna dragoste divina sau neconditionata, philia este cu mult mai dificil de tradus. Termenul este definit in sens larg ca prietenie sau bunavointa, si poate denota legatura ce exista intre prieteni, membrii familiei sau ai comunitatii. Dar are mult de-a face cu sincera apreciere a celorlalti – ceva despre care Aristotel credea ca putea izvora doar din dragostea de sine. Fiindca, pentru Aristotel, adevaratul prieten este un alt sine, un om trebuie sa se iubeasca pe el insusi pentru a-si iubi prietenul.

Daca iti schimbi gandirea, iti poti schimba viata.

Vritti, un cuvant ce  semnifuca ganduri in sanscrita timpurie, literal se traduce prin „vartej”. In filozofia timpurie yogica, gandurile mintii erau vazute ca fluctuatii sau perturbari care ne tin departe de starea de pace. Imaginea „vartejului de ganduri” este una de ajutor, si ne poate ajuta sa ne conceptualizam gandurile intr-un nou mod. Nenumaratele ganduri ce se involbureaza in mintea noastra in fiecare zi creeaza valuri emotionale, dar mintea care nu este consumata de ganduri, poate deveni calma precum un lac linistit.

Unul dintre principiile fundamentale ale Yoga Sutras, un ghid stravechi pentru linistirea mintii, este yogas citta vrtti nirodhah -- yoga linisteste gandurile mintii. In sensul ei originar, Yoga inseamna doar linistirea gandurilor, fie prin meditatie, rugaciune, serviciu altruist sau orice alta cale ce uneste individul cu divinul. Potrivit Sutras-urilor, noi tindem sa ne identificam cu aceste fluctuatii constante – desi ele sunt complet iluzorii – ceea ce ne impiedica sa vedem si sa existam in cadrul propriei noastre adevarate naturi. Prin meditatie, mintea poate inca odata sa devina linistita.

Ne putem transforma pe noi insine prin dragoste.

Exista in budism un cuvant important, bodhichitta (mintea iluminarii/compasiunii), care esentialmente rezuma cum ar trebui sa traim si sa iubim, daca noi cautam sa devenim fiinte mai iluminate. Si pe scurt, asta este: a fi iluminat inseamna ai iubi pe ceilalti si a intruchipa compasiunea.

Asa cum a scris invatatorul budist american Pema Chödrön in Shambhala Sun/Soarele Shambhalei, nu trebuie sa fim „iluminati” pentru a accesa aceasta stare mentala. In loc de aceasta, este un „loc sensibil” al bunatatii care ne este disponibil noua si in timpurile bune, si in cele grele – cand a vorbit despre acest puternic concept intr-o prelegere din 2011, Dalai Lama a fost zguduit de suspine.

Daca ar fi sa il intrebam pe Buddha „Ce este bodhichitta?”, El ne-ar spune ca aceste cuvant este mai usor de inteles decat de tradus... Chitta inseamna „minte”, dar si „inima” sau „atitudine”. Bodhi inseamna „trezit, „iluminat” sau „complet deschis”. Uneori inima si mintea complet deschise a unui bodhichitta este numita locul sensibil, un loc la fel de vulnerabil si moale ca o rana deschisa. Este echivalat partial cu capacitatea noastra de a iubi.

Ce puteti lua cu voi din toate acestea? Noi cu totii avem bodhichitta, si putem alege sa iubim si sa ramanem deschisi cand ne zbatem in greutati. Aceasta „minte iluminata”, mintea iubirii, este de fapt cea mai profund fundamentala esenta a noastra.

„Deschiderea si caldura bodhichittei este de fapt adevarata noastra natura si conditie”, scrie Chödrön. „Chiar si cand nevroza noastra se simte cu mult mai profunda decat intelepciunea noastra, chiar si cand ne simtim confuzi si deznadajduiti in cel mai inalt grad, bodhichitta – precum cerul senin – este intotdeauna acolo, neingradita de norii care o acopera temporar”.

Arta iti poate schimba viata.

In spaniola exista un cuvint care este greu de tradus si nu are corespondent in alte limbi : Duende, care inseamna “Puterea misterioasa pe care o are o opera de ara in a misca o persoana". Acest cuvand a fost folosit la inceput pentru a descrie o creatura fantastica care traia intr-o padure si care ii poseda pe toti oamenii care ii ieseau in cale cu un deosebit simt de indatorire. Apoi in secolul 20 , un poet spaniol a folosit acest termen pentru a descrie sentimentul de uluiala pe care il simtitm cand observam o opera de arta.

Si este adevarat: Sunt putine alte lucruri in viata care au puterea sa ne inspire precum muzica, picturile, dansul, filmele, sculpturile si alte forme de arta.

Surse pentru acest articol cuprind:
http://www.huffingtonpost.com/2014/02/03/what-other-languages_n_4683018.html
http://www.iep.utm.edu/love/#SH1b
http://classics.mit.edu/Aristotle/nicomachaen.9.ix.html
http://www.shambhalasun.com/index.php?option=com_content&task=view&id=1740 - dragoste