AcasaCopiiHrana VieCorpMinteSpiritReteteInvatam impreunaStiati ca..?
Despre noiEvenimente / programePoliticiContact
Tabra detox toamna 2017 - 12-19octombrie | 9-16 noiembrie

Motivul real pentru care saptamana de munca are 40 de ore si de ce suntem sclavii economiei

Sclavia economica, sau sclavia salariului, se refera la dependenta totala si imediata de salariu, pentru supravietuire.

Desi oamenii de-a lungul istoriei au trebuit tot timpul sa munceasca pentru a se descurca, acum traim intr-o cultura in care suntem facuti sa credem ca avem libertate economica, cand, de fapt, fara sa-si dea seama, oamenii traiesc intr-o stare deplina de servitudine.

Acceptam in mod automat saptamana de lucru de 40 de ore ca si cum ar fi ceva normal, chiar daca se plateste foarte prost si abia reusim sa supravietuim cu banii castigati. Sunt si oameni care castiga suficient pentru a trai confortabil, dar nici ei nu-si pot micsora programul de lucru - fie lucreaza 40 de ore pe saptamana, fie nu lucreaza deloc. Acceptam tinuta obligatorie, ora de venire si de plecare, meniul impus si uneori, chiar si ora de mers la baie. Cum am ajuns in acest stadiu?

Saptamana de lucru de 40 de ore a aparut in timpul Revolutiei Industriale din Anglia cand, la un moment dat, muncitorii erau pusi sa munceasca intre 10 si 16 ore si au inceput sa protesteze. Conditiile de munca au inceput sa se inrautateasca si pentru americani, iar in 1836, publicatiile miscarilor muncitoresti solicitau si ele saptamana de munca de 40 de ore. Muncitorii erau atat de coplesiti de atata munca, incat opt ore pe zi pareau putine. Acest sistem este, insa, inutil in prezent, desi inca il acceptam datorita efectelor capitalizarii societatii in multe parti ale lumii.

Sunt multi factori care au dus la dezvoltarea sistemului economic din prezent si care au facut ca saptamana de 40 de ore sa fie in continuare acceptata, insa trei dintre acestia sunt mai importanti: consumismul, inflatia si datoria. In primul rand este important sa intelegem ce este inflatia si cum duce la aparitia datoriei.

Inflatia

In termeni simpli, sa ne imaginam ca un guvern are nevoie de bani pentru un proiect militar pe care vrea sa il finanteze in decursul anului. Acesta va cere un imprumut Trezoreriei Nationale, iar aceasta este de acord sa cumpere obligatiuni de la guvern pentru a acoperi valoarea de bani necesara guvernului. Guvernul imprima mai multe hartii numite "Obligatiuni", iar Trezoreria imprima si ea niste hartii micute, pe care ii numim bani. Se face un schimb intre guvern si Trezoreria Nationala - obligatiunile contra banilor - iar guvernul depoziteaza banii nou imprimati intr-o alta banca ce isi va lua, la randul sau, partea sa de taxe si dobanzi. Si iata cum au aparut banii de nicaieri.

Desi in prezent acest proces se desfasoara electronic (doar 3% din bani exista in forma fizica, restul de 97% fiind doar in calculator), problema este ca, oricum ar fi, tot scade valoarea monedei nationale. Mai demult, o moneda era valorificata in aur. Aurul ii dadea valoare, insa acum valoarea banilor este data de Trezoreria Nationala, care nu are nicio obiectie morala in a-i reduce valoarea imprimand mai multi bani (adica un fals legal, de fapt). Pentru costul imprimarii, Trezoreria Nationala creaza bani pe care guvernul a promis ca-i va returna - bani care nici nu au existat initial.

Acelasi lucru se intampla si cu imprumuturile bancilor private catre cetateni. ori de cate ori o astfel de tranzactie are loc, reduce din valoarea monedei curente, de unde apare inflatia. Cum duce acest lucru la sclavie economica? Prin debitul inflationist pe care il creaza.

Datoria

Pentru ca banii sunt creati prin imprumut, inseamna ca sunt creati prin datorie. Banii inseamna datorie, iar datoria inseamna bani. Deci, cu cat sunt mai multi bani, cu atat exista si o datorie mai mare si viceversa. Acest lucru inseamna ca, daca guvernul si fiecare cetatean ar avea posibilitatea sa-si achite imprumutul datorat, nu ar mai exista niciun ban in circulatie.

Dobanda joaca si ea un rol important rol in aceasta ecuatie. Cand faci un imprumut si banca iti da niste bani care, de fapt, nici nu exista, se asteapta sa platesti o dobanda pentru ei. Daca banii imprumutati vin de la Trezoreria Nationala, de unde vin banii pentru dobanda?

Raspunsul este ca de nicaieri.

Adica, indiferent ce se va intampla, natiunea nu va reusi niciodata sa scape de datorie si exact acesta este scopul acestui sistem orchestrat cu atata meticulozitate. Intotdeauna, undeva, cineva va da faliment pentru a compensa pentru dobanda cu o datorie si mai mare. Si astfel, pe masura ce natiunea se adanceste si mai mult in prapastie, iar costul vietii creste, supravietuirea in economie devine tot mai dificila. Aceasta disperare de a supravietui, la care se adauga si faptul ca ne-am nascut in acest sistem, este ceea ce ne face ca, in cele din urma, sa acceptam saptamana de lucru de 40 de ore fara sa ezitam nicio secunda. 

Este usor de inteles elementul care ne forteaza sa ne acceptam corvoada, dar cum beneficiaza bancile si marile firme de aceasta saptamana de 40 de ore? In definitiv, studiile arata ca, in medie, un angajat care are munca de  birou reuseste, intr-o zi de munca de 8 ore, sa rezolve mai putin de 3 ore de munca, iar, conform rapoartelor, profiturile marilor corporatii cresc in timp ce salariile angajatilor scad.

Biroul de Statistica a Muncii din SUA arata ca, in occident. productivitatea a crescut cu o rata anuala de 2,3% in al treilea trimestru, in timp ce castigul pe ora a crescut cu doar 1,3% in al treilea trimestru si tiparul s-a mentinut constant — la un moment dat sumele se aduna. Profiturile corporatiilor sunt la un nivel mai mare ca niciodata in ultimii 85 de ani, atunci de ce nu suntem platiti mai mult, de ce nu muncim mai putin si de ce nu oferim mai multe locuri de munca celor care au nevoie? Si ajungem la consumism.

Consumismul

Consumismul este convingerea ca este bine ca oamenii sa cheltuiasca bani pe bunuri si servicii. La un moment dat aceasta convingere poate sa fi fost adevarata, insa in sistemul capitalist curent si costul vietii, consumismul a inceput sa aibe efecte negative asupra societatii, mai ales cand iei in consideratie inflatia si datoria. Cu cat cumperi mai mult, cu atat hranim corporatiile si bancile care, la randul lor, ne imping mai adanc in sclavia economica.

De la Revolutia Industriala din 1800 "consumatorii" au cheltuit sume tot mai mari de bani pe achizitii frivole. Aceasta extravaganta a fost hranita si alimentata de corporatii folosind mercantilismul ca instrument (atitudinea sau actiunile oamenilor influentati de dorinta de a cheltui bani sau de a cumpara bunuri, mai mult decat de alte valori).

Insinuarile psihologice au fost implantate in subconstientul societatii de-a lungul mai multor generatii, prin intermediul reclamelor care au dus, in cele din urma, la stabilirea unor obiceiuri si convingeri.

Iata cateva exemple din cultura occidentala:

“Cumpara acum, plateste mai tarziu” – Firma americana General Motors Acceptance Corporation (GMAC) a dat startul acestei mode cand a inceput sa promoveze acordarea de imprumuturi cumparatorilor de masini. Americanii au inceput sa cumpere curand dupa aceea aproape orice, pe credit.

“Tine pasul cu familia Jones” (Keep up with the Joneses) – Considerata a fi inceputul culturii de consum americane, aceasta mentalitate a inceput cand GM a introdus prezentarea unui model nou de masina in fiecare an. Oamenii au vrut sa aiba ultimul model de masina in fiecare an si ideea a prins.

Cei mai multi dintre noi, fie ca recunoastem sau nu, suntem familiarizati cu aceasta mentalitate. Cu totii ne dorim ultimul model de telefon, de laptop, haine care sunt la moda etc. 

“1929-1945 Perioada de depresiune si razboiul” – La scurt timp dupa depresiune a venit Al Doilea Razboi Mondial, in timpul caruia cei care faceau reclame promiteau disponibilitatea produselor pe timp de pace. In consecinta, clientii (consumatorii) erau dornici sa cheltuiasca de indata ce razboiul s-a terminat.

“Pace” – Odata cu terminarea razboiului, odata cu victoria au venit si optimismul consumatorului si cresterea economica.

“Plateste cu cardul!” – Cardurile de credit au inceput sa fie promovate ca metode de "economisire a timpului" si nu ca metode de cheltuit a unor bani inexistenti, de fapt.

“Mai mult e mai bine” – In anii 1970, firmele au inceput sa trimita carduri de credit chiar si celor care nu le solicitasera. In occident, ideea de "mai mult e mai bine" deja prinsese contur, astfel incat explozia cardurilor de credit a exploatat-o la maximum. Astfel, oamenii aveau acum mijloacele de a-si cumpara lucrurile extravagante pe care nu si le permiteau inainte, chiar daca acest lucru ii facea sa acumuleze datorii colosale. In curand organele de stat au trebuit sa intervina si sa reglementeze eliberarea de carduri, limitand acest lucru doar la cei care le solicitasera.

Companiile din orice domeniu profita enorm de pe urma acestei pasiuni de a cheltui nesabuit a populatiei si incurajeaza acest obicei ori de cate ori pot.

Saptamana de 40 de ore este cel mai bun instrument prin care corporatiile intretin aceasta cultura a risipei. In conditiile de munca din prezent, oamenii sunt obligati sa-si organizeze viata in jurul serilor si a zilelor libere. Suntem mult mai dispusi sa cheltuim mai mult pe distractii si pe servicii, din cauza lipsei de timp. Cand avem timp pentru noi insine, este atat de putin, incat de multe ori neglijam acele activitati care sunt, de fapt, gratis - mersul pe jos, sportul, cititul, meditatia, hobby-urile etc - pentru ca acestea ne ocupa prea mult timp.

Daca pentru unii, veniturile suplimentare inseamna sacrificarea timpului personal, pentru altii inseamna, pe langa lipsa de timp liber, eforturi mari de a face fata vietii de zi cu zi. Consumatorul "ideal" este cel care munceste norma intreaga, castiga suficient de mult, cheltuieste in timpul liber si, cumva, reuseste sa traiasca de la o luna la alta. Dar chiar si cei care nu castiga prea mult cheltuiesc sume mari de bani pe lucruri inutile din motive gresite - o cafea scumpa la un local cunoscut, pranzul sau cina la un restaurant de renume sau o decoratiune sofisticata pentru masina.

Din orice unghi privesti, iti dai seama ca am devenit o societate nefericita, care nu gandeste suficient si munceste prea mult. Cumparam obiecte prostesti pentru cateva momente de fericire, de care ne plictisim repede si cautam altele. Simtim nevoia sa ne alimentam obsesiile sau sa ne implinim visele din copilarie despre ceea ce ne imaginam ca ar trebui sa fie viata de adult. Ne ascundem nesiguranta, evitam problemele si inlocuim nevoile psihologice cu obiectele materiale. Cu cat societatea are mai putin timp liber, cu atat oamenii vor cheltui mai mult pe servicii, recompense si alte placeri.

O societate nesanatoasa este extrem de profitabila pentru marile afaceri si pana in prezent, eforturile lor au dat rezultate. Societatea noastra s-a transformat intr-o industrie alimentata de sclavia economica, iar consumismul este un factor cheie al acestui sistem corupt - unul asupra caruia oamenii au o directa influenta.

Consumatorii sunt singurii care se pot opri din consumat.

Sursa utilizata: http://www.collective-evolution.com/2016/12/20/the-true-reason-behind-the-40-hour-work-week-why-we-are-economic-slaves/

Like Share Share Tweet76014 vizualizari

Postat in categoria Invatam impreuna

Etichete: bani, consumatorism, cumparaturi, loc de munca, inflatie, datorie,

Comentarii recente:
florin24 December 2016 10:01Raspunde

acest sistem este valabil doar pentru SUA, la noi in Romania nu exista, tara noastra nu poate produce bani, mai exact sa imprime. E ste un film despre acesta miscare guvernului american, dar e mult mai complex, mai greu de inteles, aici ati tradus doar o parte, ceea ce nu este asa usor de inteles tot intregul.

Adrian25 December 2016 14:25Raspunde

ZEITGEIST se numeste filmul si are mai multe serii.

Adauga comentariul tau
Nume*
Url
Comentariu
Abonati-va gratuit

pentru cele mai noi articole
si promotii periodice.

Articole Recente

Etapele de dezvoltare ale embrionului uman, de la conceptie pana la nastere

Etapele de dezvoltare ale embrionului uman, de la conceptie pana la nastere

Chimenul-comoara din camara: 13 beneficii pentru sanatate

Chimenul-comoara din camara: 13 beneficii pentru sanatate

11 beneficii uimitoare ale cardamomului

11 beneficii uimitoare ale cardamomului

13 beneficii surprinzatoare ale cuisoarelor

13 beneficii surprinzatoare ale cuisoarelor

11 remedii naturale pentru a trata vertijul

11 remedii naturale pentru a trata vertijul

Show / Evenimente

Weekend de gatit in cuplu...la mare!

Weekend de gatit in cuplu...la mare!

BRIAN si ANNA-MARIA CLEMENT din nou la Bucuresti/13 martie/Hotel Caro

BRIAN si ANNA-MARIA CLEMENT din nou la Bucuresti/13 martie/Hotel Caro

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii - Plaiul Foii 2017

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii - Plaiul Foii 2017

Lansare Erus si valea rabdarii in Bucuresti, cantece, povesti si voie buna

Lansare Erus si valea rabdarii in Bucuresti, cantece, povesti si voie buna

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii

Tabara verde viu de detoxifiere a corpului si a mintii

Scopul acestui site este de a promova un stil de viata sanatos si sustenabil in armonie cu natura .

SUNTEM PE RETELELE SOCIALE