Am scris acum ceva timp despre experimentul de spalare a parului fara sampon: iti "speli" (sau mai bine zis iti clatesti) parul mai rar, de exemplu o data la cinci zile in loc sa-l speli zilnic sau la doua zile, cum face majoritatea.
Initial, majoritatea oamenilor se spalau pe par cu acelasi sapun cu care se spalau si pe corp - sa ne amintim de sapunul cu lesie sau ulei al bunicilor. Primul sampon a aparut pe la mijlocul anilor 1930, cam in perioada in care industria de marketing si publicitate a inceput sa ia amploare in Occident.
Ideea este simpla: daca exagerezi cu utilizarea samponului, distrugi uleiurile naturale ale parului. Sebumul are rolul de a proteja structura firului de par.
Spalatul des al parului poate distruge de asemenea echilibrul microbian.Pielea este plina de tot felul de bacterii si alte microorganisme, multe dintre ele benefice. Ca sa nu mai spunem ca multe sampoane contin substante chimice nocive pentru corp.
Dr. Lisa Donofrio, chirurg estetician si profesor partener la Scoala de Medicina din cadrul Universitatii de Dermatologie Yale, a declarat intr-un comunicat de presa:
" … daca pastrezi uleiurile naturale ale parului, acesta nu are nevoie de produse de ingrijire … Iar daca nu aplici niciun produs cosmetic pe par, acesta nu are nevoie sa fie spalat. Nu aplici, nu ai ce inlatura."
Dar pe langa acest lucru, constientizam tot mai mult faptul ca suntem prea obsedati de curatenie ca societate.
Citeste si articolul Murdaria nu este murdara - de ce ar trebui lasati copiii sa exploreze liber mediul inconjurator
Utilizarea redusa de sampon inseamna si o expunere mai mica la substante chimice nocive
Daca folosesti samponul din comert iti expui pielea capului la tot felul de substante potential nocive. Multi oameni au fost socati cu cativa ani in urma cand au aflat ca pana si samponul pentru copii de la Johnson & Johnson continea substante toxice cum ar fi formaldehida si 1,4-dioxan.
Ca reactie la cererea consumatorilor, in 2012 Johnson & Johnson a acceptat sa renunte la cateva dintre substantele toxice din produsele lor (si, conform declaratiilor, au inlaturat formaldehida si 1,4-dioxan si din produsele de ingrijire personala incepand cu 2015). Cu toate acestea, exista inca multe substante indoielnice in marci cunoscute de sampon.
De exemplu, samponul contine in mod frecvent perturbatori endocrini, adica substante care afecteaza dezvoltarea si reproducerea si pot avea efecte grave asupra sistemului imunitar si neurologic.
Ce altceva mai gasim in sampon?
- Lauril sulfat de sodiu (SLES/SLS), un surfactant, detergent si agent de emulsifiere, folosit in mii de produse cosmetice si in cele de curatenie. Este prezent in aproape toate marcile de sampon, tratamente pentru pielea capului, vopsea de par, agenti de inalbire, pasta de dinti, lotiuni de corp, fond de ten, sapunuri lichide, detergenti de rufe si uleiuri sau saruri de baie. Problema cu SLES/SLS este ca, prin procesare (etoxilatie), acesta este contaminat cu 1,4 dioxan, un produs secundar carcinogen.
- Ftalatii sunt plastifianti care au fost asociati cu defecte din nastere la sistemul reproducator la baieti si o motilitate redusa a spermei la barbatii adulti, printre alte probleme. Ftalatii se ascund, de obicei, in sampoane, sub denumirea generica de "arome."
- Metilisotiazolinona (MIT), o substanta folosita in sampon pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor, poate afecta sistemul nervos.
- Parabeni, substante prezente in sampon, deodorante si alte produse cosmetice, s-a dovedit ca mimeaza actiunea estrogenului, hormonul feminin, favorizand dezvoltarea tumorilor la san.
Un studiu publicat in 2012 a sugerat ca parabenii din antiperspirante si alte cosmetice maresc, intr-adevar, riscul de cancer . Studiile au cautat sa identifice locurile in care apar tumorile la san si au stabilit ca zonele cu cele mai mari concentratii de parabeni sunt cele din jurul sanilor si axilelor, acolo unde se aplica de obicei antiperspirantele.
Nu te simti pregatit sa renunti complet la sampon?
Daca vrei sa incerci sa renunti la a folosi sampon, dar nu esti inca pregatit(a) sa o adopti in intregime, incepe prin a mari intervalul intre spalarile pe cap cu sampon. Acest lucru va determina o crestere a uleiurilor naturale in par si va reduce expunerea la detergenti si alte chimicale.
Sau, mai bine, cand te speli, totusi, cu sampon, foloseste unul care sa nu contina doar ingrediente pe baza de sapun. Agentii de curatare pe baza de sapun au pH-ul intre 8 si 9 si pot dauna parului, ridicand cuticulele si declansand reactii ce pot afecta legaturile disulfide ale parului.
Ingrediente ca silicat de sodiu si borax se adauga pentru a neutraliza formarea de scuame si a atenua lipsa de stralucire a parului. Alege un sampon natural, care sa nu contina chimicale nocive si care sa contina extracte naturale din plante precum musetel, de exemplu, care intareste firul de par si ii da stralucire (prevenind despicarea si casarea).
Printre ingredientele benefice se numara si proteina din grâu, uleiul din germeni de grâu - un ulei care mentine parul hidratat, sau trifoiul rosu - care da parului un aspect sanatos si plin de stralucire.
Unii oameni incearca sa-si "spele" parul cu balsam. Este si aceasta o varianta pentru a evita inlaturarea uleiurilor naturale ale parului, insa trebuie avut in vedere ca balsamul sa nu contina niciun produs toxic.
O alta optiune este uleiul de cocos pentru par.
Uleiul de cocos este un tratament natural excelent pentru par
Conform unui studiu care a comparat uleiul mineral, de floarea soarelui si de cocos pentru a determina care dintre acestea prezinta potential ca balsam de par, uleiul de cocos a fost cel care a redus pierderea de proteine atat la parul deteriorat cat si la cel nedeteriorat. Cercetatorii au mentionat in Revista de Stiinta Cosmetica:
"Uleiul de cocos, fiind o triglicerida de acid lauric (un acid gras principal), are o mare afinitate pentru proteinele parului si, datorita greutatii mici moleculare si a lantului liniar drept, poate penetra in interiorul firului de par."
Unul dintre motivele pentru care uleiul de cocos este atat de bun pentru par este calitatea sa hidrofoba, adica e rezistent la apa. Astfel, cand este aplicat pe par inainte de spalare, impiedica penetrarea apei la radacina, care altfel ar determina cuticulii, sau firele de la suprafata pielii capului, sa se ridice, fiind predispuse astfel la deteriorare si rupere.
Mai mult, cand este aplicat inainte de spalare, o parte din uleiul de cocos poate penetra firul de par de la suprafata in timpul spalarii, cand fibrele firelor de par isi maresc usor volumul. Acest lucru explica si de ce multi sunt atât de incantati de abilitatea uleiului de a preveni "electrizarea" parului pe vreme umeda — un alt aspect al activitatii hidrofobe.
Surse:
http://www.livescience.com/3659-great-shampoo-sham.html
http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2016/01/16/ditching-shampoo.aspx
