Comandă telefonic 0770 363 621 Contul meuDespre noiContact
MeniuCaută
  1. Viata Verde Viu
  2. Blog
  3. Ierbarul cu povești: Inul

Ierbarul cu povești: Inul

Ierbarul cu povești ne propune de această dată în lumea poveștilor despre in. Pe lângă faprul că este o plantă cu multe beneficii pentru sănătate, inul are rădacini adânaci în tradiția noastră, prin faptul că era una din materiile prime de bază pentru confecționarea costumelor populare.

În tradiția noastră populară, Luna Mai debutează cu una dintre cele mai importante sărbători populare stramoșești, numită „Armindeni” și era dedicată Maicii Noastre Pământești (Pământului) serbându-se de fapt ”Odihna Pământului”, ca să rodească, recoltele să fie protejate de grindină și de dăunători, ca animalele de pe lângă casa omului să fie sănătoase, vița de viă să dea struguri pentru un vin bun și in general gospodarii să fie sănătoși tot anul.

Era o zi de mare cinstire, deoarece se dădeau mari petreceri la iarbă verde, unde se mânca miel și caș, se bea vin roșu cu PELIN. De ce cu Pelin? Deoarece Pelinul această plantaă cu proprietăți vindecătoare miraculoase, avea o semnificție foarte importantă,  poate cu altă ocazie, vom povesti și despre Pelin.   

 Important de reținut din această veche tradiție populară (veche de  peste 2000 de ani) este că Ziua de 1 Mai nu era doar sărbătoarea Odihniri Pământului (cunoscută și sub numele de Arminderi) ci și Ziua Pelinului, ca simbol popular pentru începutul verii (pe vremuri de mult apuse, Vara începea la 1 Mai...)

Luna Mai, era o lună dedicata timpului florilor și exuberanței vegetatiei. Acesta este și moivul pentru care Luna Mai se putea găsi și sub numele de „Florar” și/sau „Frunzar”. Poate că și acest site, ar trebui să omagieze această zi deoarece moșii și strămoșii noștri sărbătoreau de fapt Viața Verde, Vie.

 

În toate poveștile și povestirile din bătrâni, când se ducea vorba despre Luna Mai se folosea zicala „dacă e Mai ... e Rai” și era luna în care se semanau INUL și Cânepa (după 13 Mai)  Hrișca (după 19 Mai)  fasolea, tutunul, castraveții și ridichile pe la mijlocul lunii.

 

Având în vedere că Inul, Cânepa și Bumbacul aveau rădacini adânaci în tradiția noastră, prin faptul că erau materiile prime de bază pentru iile, costumele populare și miraculoasele țesături manuale, era normal ca acestea să aibe parte de zile de sărbătoare mai speciale.

Dar INUL nu era folosit doar pentru fibrele sale ci avea o importanță majoră și în vechea medicină tradiționala românească, intrat in panteonul „Leacurilor din Carpați”. 

Eu vă recomand să citiți un articol deosebit de interesant, apărut în „Formula AS” Arhiva anului 2003 Nr. 584; Medicina naturistă: „Explozibil de sănătate”: 

Dacă citiți cu atenție articolul pe care vi-l recomand mai jos, veți întelege mult mai bine importanța acestor produse. Când aveți puțin timp, merită să-l citiți.

 

În anul acesta, Luna Nouă, pentru această peroioadă, a căzut pe 30 Aprile, deci, nu avem cum să nu legăm acest eveniment astronomic cu marea sărbătoare de 1 Mai (Armindeni), deoarece strămoșii nostri urmareau nu numai „mersul” naturii pe Pământ ci și „mersului” Soarelui, Lunii și cerului, mai ales (pe majoritatea ii-lor erau cusute „semne ale Pământului” și „Seme ale Cerului”)  iar pentru Luna Nouă ei foloseau denumirea „Crai Nou”.

 

Luna Nouă este simbolul începuturilor și este considerat momentul perfect pentru transmiterea intențiilor către Univers. Este timpul pentru începerea unor noi relații  și timpul pentru a lăsa în urma vechiul, făcând loc pentru nou. 

(vorbă din bătrâni:  „Nu sta în fața NOULUI ca poarta în fața boului”)

 

          

  

Astrologii spun că tot ce se începe de Lună Nouă este sortit căștigului. Lumina Lunii este foarte propice pentru desfacerea descăntecelor și vrăjilor vechi iar daca este folosită ca o oglindă în apă, se arată toate relele și se spală.

Anul acesta s-a implinit 140 de ani de la premierea operetei  „Crai Nou

Și acum, să punem în ierbar o primă poveste despre in:

Inul și cămeșa” de Ion Creangă

Și încă o poveste despre in

Cele trei torcătoarede Fratii Grimm

În încheiere vă las un subiect „fierbinte” asupra căruia ar merita să medităm un pic mai mult.

 

Stelică Romaniuc:

Frumoasă-i ia românească

Purtată pe la hore-n sat,

E bogăție strămoașească

Ce încă nu ni s-a furat.




Nota:

ARMINDENI  (1 Mai) era o sărbătoare venită din vechimea poporului nostru și era o sărbătoare strict populară, cu dată fixa : 1 Mai. Era de fapt o sărbătoare considerată a fi păgână (era deci o sărbătoare pre-creștină...) deoarece  sărbătorea o zeitate:  „Zeița Vegetației” (Esenienii o numeau „Maica Pământească”)

După crestinarea poporului Roman, ea a fost înlocuită multa vreme cu „Sărbătoarea lui Ieremia” sau „Ziua lui Ieremia” (toate sărbătorile populare au fost înlocuite cu sărbători religioase creștine, numai că multe dintre aceste sărbători au rezistat în timp pâna azi)

Pe vremuri, de aceasta zi se punea câte un pom sau câte o crenguța la poartă, la ușa sau la ferestrele de la casă. Armindenul a rămas însî in popor sub forma unui copac curățat de crengi și împodobit cu grâu.

Citez:

„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau. Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus. În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei. În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii. Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.”

Bibliogrfie: Calendar, 1980, p. 82

Sau:

Dimineata oamenii se spala cu roua (de sanatate). Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug; la casele cu fete se pun puieti de mesteceni in fata portii. Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Cu o zi inainte, se aduce din padure o ramura verde sau un pom curatat, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris, cand se pune in focul cu care se coace painea din graul cel nou. In aceasta dimineata se impodobesc cu ramuri verzi stalpii portilor si caselor, dar si intrarile in adaposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriva, sa fie protejati de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice.”

 

Faptul că poporul se aduna la iarbă verde și sărbătorea, le-a convenit atât de mult comuniștilor incat, Internationala Socialistă din 1898, a  statuat ziua de 1 Mai, drept „Ziua muncitorilor de pretutindeni” (Americanii sărbătoresc „Ziua Muncii”)

Aceasta zi atât de importantă pentru stramoșii nostri, s-a vrut a fi confiscată și de Bisercă (doar era o sărbătoare păgână) dar și de politicienii comuniști și capitaliști la fel.

Ar fi bine să-i redam acestei zile de Arminden, (1 Mai sau Ziua Pelinului)), valoarea ei reală și să ne reîntoarcem în Verdele Viu al Vietii noastre: MAMA NATURA.

 

Articol scris de Gheorghe SALAJAN, cristaloterapeut, designer (bijuterii handmade).

 

Adaugă comentariul tău
Primești săptămânal inspirație verdevie
promoții și prețuri speciale, acces la tombole și concursuri exclusive...
Termeni și condițiiCookiesConfidențialitate GDPRDisclaimerANPC
Copyright 2024 Viata Verde Viu | Ghidul tău de sănătate holistică și magazin online cu alimente, suplimente și produse bio.. Toate drepturile rezervate.
VVV Health Company SRL, Nr. Reg. Com.: J24/1813/2022, CIF: RO46758101