Unitatea este de fapt lucrul care ne lipseste noua in societatea de azi, oamenii nu sunt uniti. Dar puterea unitatii isi va spune cuvantul in momentul in care oamenii vor intelege. Iar oamenii uniti vor putea sa schimbe ordinea lumii in care traim, o lume care este in contradictie cu toate valorile morale si sociale pe care ni le dorim, o lume care este in contradictie cu viata, cu natura, cu credinta adevarata si cu tot ce inseamna bun si pur. Vom putea schimba aceasta lume daca suntem uniti intr-un tel comun.
Un model de unitate a fost chiar viata lui Gandhi care nu numai ca a actionat dar a si trait modul de viata care exprima unitatea si egalitatea intre oameni.
Principiile lui Gandhi
Adevarul
Gandhi si-a dedicat viata inaltului scop de a descoperi adevarul sau Satya. A incercat sa obtina aceasta prin invatarea din propriile greseli si experimentand pe el insusi. Si-a intitulat autobiografia „Povestea experimentelor mele cu adevarul”. Gandhi a declarat ca cea mai importanta lupta de purtat este cu propriii demoni, temeri si nesigurante.
Non-violenta
Gandhi si-a explicat filozofia si modul de viata in autobiografia sa: „Cand ma cuprinde disperarea, imi amintesc ca, de-a lungul istoriei, calea adevarului si iubirii a invins mereu. Au existat tirani si criminali si, pentru un timp, pareau de neinvins dar, in cele din urma, au cazut, intotdeauna.”
In aplicarea acestor principii, Gandhi nu a dat inapoi de la a le duce catre cele mai logice extreme, inchipuindu-si o lume in care chiar guvernul, politia si armata erau non-violente. Totusi, Gandhi era constient ca acest nivel de non-violenta cere credinta si curaj incredibile, pe care a realizat ca nu toata lumea le poseda. De aceea a sugerat ca nu toata lumea trebuie sa tina cu incapatinare de non-violenta, mai ales daca aceasta este folosita ca scuza pentru lasitate: „Cred”, scria el, „ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta”.
Vegetarianism
In copilarie, Gandhi a experimentat cu mancatul carnii. Asta datorita curiozitatii sale innascute si, de asemenea, convingatorului sau prieten Sheikh Mehtab. Ideea vegetarianismului este adanc inradacinata in traditiile Hindu si Jain din India si in tinutul sau natal Gujarat majoritatea hindusilor erau vegetarieni si la fel sunt toti Jains. Familia Gandhi nu facea exceptie. Inainte de a pleca pentru studii la Londra, Gandhi a promis mamei sale, Putlibai si unchiului sau, Becharji Swami ca se va abtine de la carne, alcool si promiscuitate.
S-a tinut cu tarie de promisiuni si a dobandit mai mult decat o dieta: a dobandit bazele pentru filozofiile lui de viata. Odata cu maturizarea, Gandhi a devenit un vegetarian strict. El a scris „Baza morala a vegetarianismului” si diferite articole legate de acest subiect, unele din ele fiind publicate in revista Societatii Vegetariene Londoneze, „Vegetarianul”. Gandhi insusi a fost inspirat de multe minti marete in timpul acestei perioade si s-a imprietenit cu presedintele Societatii Vegetariene Londoneze, Dr. Josiah Oldfield. Gandhi a petrecut mult timp sustinand vegetarianismul in timpul si dupa sederea sa in Londra.
Pentru Gandhi, o dieta vegetariana nu numai ca ar satisface cerintele corpului, dar ar servi si unui scop economic deoarece carnea era si inca este mai scumpa decat cerealele, legumele si fructele. De asemenea, in acea perioada multi indieni aveau venituri mici, deci vegetarianismul era vazut nu doar ca un obicei spiritual dar si ca unul practic. El se abtinea de la mancat pentru lungi perioade, folosind postul ca forma de protest politic. El refuza sa manance pana cand moartea sau cererile sale erau atinse.
