Nu este niciun secret ca sistemul de educatie din societatea moderna are o nevoie disperata de reforma. Copiii ies din scoli fara sa aiba nici cea mai mica idee despre cum sa-si obtina mancarea pe care o consuma, cum sa-si achite taxele sau cum sa desfasoare activitatile de zi cu zi din “viata reala”. Unicul scop al sistemului educational ar trebui sa fie imbunatatirea calitatii noastre ca oameni si ca societate, insa acesta nu face decat sa ne spuna ce sa gandim (si nu cum sa gandim) si invatam doar sa asimilam si sa ne incadram in societate.
Multi dintre copiii care termina scoala nici nu-si dau seama cat de invechit este sistemul, pentru ca sunt atat de obisnuiti cu el. In unele cazuri, sunt chiar victimele unor campanii de propaganda si dezinformare.
Sa luam ca exemplu cartile de istorie: invatam ca europenii au pus bazele Americii de Nord, dar nu scrie nicaieri despre genocidul la care au fost supusi nativii americani. Pe de alta parte, daca ne uitam la piramida alimentara, aceasta nu reflecta in mod necesar ceea ce este sanatos, ci, mai degraba, ceea ce este profitabil.
Vestea buna este ca acest lucru nu se intampla in toate tarile si ca unele incearca sa schimbe vechea abordare a educatiei. Finlanda, o tara cunoscuta pentru rolul sau de lider in educatie, este in plin proces de reforma educationala. Finlanda va adopta un sistem de “invatare pe baza de fenomene”, care va permite elevilor sa renunte la materiile clasice si sa experimenteze un mod de invatare mai holistic si mai interdisciplinar.
Ce este invatarea pe baza de fenomene?
Invatarea pe baza de fenomene este o abordare diferita a educatiei, care renunta la clasificarea standard a materiilor, cum ar fi matematica si stiintele. In schimb, elevii vor alege un anumit fenomen sau concept si-l vor analiza din mai multe perspective cu care acesta poate avea legatura, cum ar fi geografia, istoria si economia.
Iata cum explica Educatia fenomenelor pe site-ul sau:
“Educatia si invatamantul pe baza de fenomene se folosesc de curiozitatea naturala a copiilor pentru a preda intr-un context autentic si holistic.
Fenomenele holistice din lumea reala sunt principalul punct de pornire al invatarii, in locul materiilor predate in scolile traditionale. Fenomenele sunt studiate ca entitati holistice, in contextul lor real, iar informatiile si abilitatile asociate cu acestea sunt studiate depasind limitele mai multor materii.
Fenomenele sunt subiecte holistice cum ar fi omul, Uniunea Europeana, mass media si tehnologia, apa sau energia. Acest lucru le va permite elevilor sa dobandeasca abilitati pentru secolul 21, cum sunt gandirea critica, inovatia, munca in echipa si comunicarea.”
Astfel, elevii nu vor mai studia materii precum fizica, ci o multitudine de alte subiecte care sa aiba legatura cu aceasta materie, adoptand o abordare mai interdisciplinara. De exemplu, elevii ar putea sa studieze despre Uniunea Europeana, ceea ce ar putea insemna limbi straine, economie, istorie, stiinte si geografie, apoi ar putea studia modificarea climatica, ceea ce ar implica stiinte, mediu, economie si politica.
Relatia dintre profesor si elev va suferi si ea modificari, pentru ca orele vor fi o combinatie intre cursurile online si cele clasice, desfasurate in clasa. Si dialogul dintre elevi, colegi si profesori va fi diferit, elevii fiind incurajati sa se exprime mai liber si sa impartaseasca informatii intre ei. Structura va fi una mai putin ierarhica, in care se va incuraja munca in echipa, spre deosebire de mentalitatea clasica de “profesor care preda elevului”.
In plus, nu numai profesorii si membrii institutiilor educationale vor fi implicati in proiectarea orelor de curs, ci si elevii vor avea un rol activ in stabilirea materiilor de studiat, ceea ce este un lucru foarte bun, care ar putea incuraja implicarea elevilor si va schimba metodele de testare clasice, care se concentreaza pe examenele scrise.
Cum va aplica Finlanda noul concept
Finlanda este renumita pentru sistemul sau educational, avand o rata de alfabetizare impresionant de mare. De fapt, unul dintre expertii mondiali din domeniul reformelor scolare si a educatiei, profesorul Pasi Sahlberg de la Harvard, a scris numeroase articole despre sistemul educational al Finlandei. Sahlberg a depus eforturi consistente pentru a impartasi experienta Finlandei cu restul lumii.
Pe langa faptul ca se bucura de statistici impresionante in ceea ce priveste educatia, Finlanda acorda o mare atentie procesului de invatare si predare si a trecut printr-o importanta transformare educationala. Finlanda nu foloseste calificative pentru a evalua sistemul educational; in schimb, cadrele didactice se concentreaza pe ceea ce au nevoie elevii sa invete in viata, nu pe ceea ce se reflecta in rezultatele examenelor.
Sistemul finlandez educational este descentralizat, ceea ce permite profesorilor sa-si adapteze programa scolara si modul de predare in functie de preferintele si nevoile locale, spre deosebire de abordarile clasice ale sistemelor de educatie publica.
Abordarea finlandeza asupra educatiei este deja inovatoare, probabil din acest motiv multi profesori sunt deja implicati in aceasta noua tendinta de predare: 70% dintre cadrele didactice din Helsinki sunt implicate intr-un fel sau altul in directionarea sistemului de educatie spre invatarea pe baza de fenomene.
Unii profesori au inceput deja sa implementeze noul sistem in clasele lor. Si nu este surprinzator, pentru ca se pare ca este un sistem care ii determina pe profesori sa fie mai apropiati de elevi si sa-i invete lucruri pe care acestia isi doresc sa le studieze.
Finlanda isi propune sa modifice treptat intregul sistem, astfel incat, pana in 2020, sistemul de invatare pe baza de fenomene sa fie deja prezent in scoli. Prima mare schimbare a avut loc in aprilie 2016, in Programa Nationala a Finlandei. Acesta este un act normativ care cuprinde telurile generale ale sistemului educational, inclusiv tehnici de predare, moduri de invatare, indrumari, evaluari, servicii suport etc.
Programa Nationala a Finlandei cuprinde in prezent invatarea pe baza de fenomene si incurajeaza abordarea interdisciplinara a predarii. Sistemul nu este unul cu totul nou pentru Finlanda, pentru ca mai sunt profesori care folosesc deja de multa vreme metode holistice de predare.
Incepand cu luna august, scolile publice cu clase pentru copiii intre 7 si 16 ani vor trebui sa includa in programa lor si o perioada in care se va folosi invatarea pe baza de fenomene, a carei durata va fi stabilita de scoala. Multe scoli au doar doua sau mai multe astfel de perioade, fiecare cu o durata de cateva saptamani, in care se foloseste aceasta noua abordare.
De ce este importanta aceasta schimbare?
Multi copii nu au o “viata de familie” perfecta, si astfel invata prin experientele pe care care le au in afara casei sau pe cont propriu. De aceea argumentul ca “elevii nu trebuie sa invete lucruri practice in scoala” este atat de gresit. Sistemul educational trebuie sa reprezinte un tot cuprinzator a ceea ce ne dorim sa invete copii nostri – care reprezinta viitorul. Atunci de ce sa-i sufocam cu teorii propagandistice si sa-i invatam ca exista un singur mod de a gandi, de a simti si prin care se manifesta inteligenta?
Nu exista un singur mod prin care se exprima inteligenta, pentru ca suntem cu totii unici. Tocmai in aceasta consta frumusetea; trasaturile diferite pe care le avem sunt punctele noastre tari si nu ar trebui sa le reprimam, pentru a ne conforma regulilor impuse de societate. Sistemul educational public ar trebui sa accepte acest lucru si cadrele didactice ar trebui sa le predea elevilor din inima si fiecare in stilul sau caracteristic!
Iata de ce descentralizarea si invatarea pe baza de fenomene ar putea fi atat de utile. Aceste abordari incurajeaza un mediu in care primeaza colaborarea si permite elevilor si profesorilor sa relationeze intr-un fel in care ierarhia si divizarea din sistemele actuale ii impiedica sa o faca. In plus, prin intermediul acestui nou sistem, si profesorii vor putea sa invete la fel de mult de la elevii lor pe cat invata acestia de la ei.
Sursa utilizata: http://www.collective-evolution.com/2017/04/04/finland-to-become-the-first-country-in-the-world-to-get-rid-of-all-school-subjects/
Intentia este buna, dar exista pericolul ,,sa se sara peste cal"...Cunostintele fundamentale reprezentand alfabetul gandirii stiintifice trebuie asimilate, apoi urmand conexiunile interdisciplinare, transdisciplinare etc.