Multi dintre noi am consumat carbohidrati rafinati pentru cel putin o parte a vietilor noastre, sau inca o mai facem.
Zaharul si HFCS (high fructose corn syrup-siropul de porumb bogat in fructoza) sunt puse in toate felurile de alimente procesate, desi multe dintre ele nici macar nu sunt menite sa fie dulci.
Nu doar ca aceste alimente sunt lipsite de caloriile nutritive, ele creeaza anomalii metabolice si biochimice, un efect de cascada inrautatind sanatatea si declansand o multime de boli.
Efortul de a micsora obezitatea si a stopa bolile de inima s-a concentrat pe reducerea consumului de grasimi inca din anii ’70. Ceva se pare este foarte gresit in asta.
Corespunzator cu reducerea consumului de grasimi, cel de zahar si mai nou cel de sirop de porumb au sarit in aer, patrunzand in toate alimentele procesate, chiar si, ironic, in alimentele sarace in grasimi sau fara grasimi, pentru cei dornici sa slabeasca!
Totusi obezitatea, bolile cardiace, sindromul metabolic, diabetul de tip 2, si ficatul gras non-alcoolic au sarit din grafic. S-ar putea ca, carbohidratii rafinati si procesati, si grasimile nesaturate sa fie vinovatii de aceste epidemii?
Sindromul “ardere si prabusire” al carbohidratilor rafinati
Atat zaharul (sucroza), cat si HFCS-ul sunt utilizate pe larg in bauturi racoritoare, care sunt consumate mai mult decat oricand inainte. Ambele sunt clasate sus in indicele glicemic (IG), care traseaza graficul rapiditatii si cantitatii convertirii unui aliment in glucoza.
Atentie: bauturile de dieta si alimentele indulcite fara zahar sunt in schimb vatamatoare din punct de vedere neurologic, utilizand aspartamul, o toxina, ca inlocuitor al zaharului.
Cu cat mai inalt IG, cu atat se simte consumatorul mai rapid stimulat, si cu atat mai mult se prabuseste ulterior nivelul glucozei, destul de mult pentru a-l face sa pofteasca si mai mult la mancare. Aceasta se petrece fara vreun echilibru nutritiv sau metabolic.
Cerealele integrale neprocesate au rate mai mici ale IG-ului decat cele procesate si utilizate in majoritatea painilor de pe rafturi si in alte produse de panificatie. Fructoza de la fructele intregi este mult mai putin concentrata decat aditivii HFCS.
Ca parte a hranei integrale naturale, conversia la glucoza este intarziata de fibrele fructului si este echilibrata de alti factori nutritivi.
Stiinta intra in controversa dependentei de carbohidrati
Un studiu foarte recent publicat in 26 iunie 2013 in Jurnalul American de Nutritie clinica a utilizat 12 subiecti supraponderali dar altfel sanatosi intr-un test clinic dublu orb incrucisat pentru a determina efectele alimentelor cu inalt index glicemic (IG) asupra creierului si foamei, comparativ cu cele ale alimentelor cu IG scazut.
Un test incrucisat este de obicei creat atunci cand nu sunt destui subiecti implicati pentru a avea o jumatate tratamentul, iar cealalta jumatate doar controlul/placebo-ul. Cu tehnica incrucisata, fiecare subiect ia tratamentul si placebo-ul la momente diferite.
Aceasta metoda este utilizata pentru a anula ideile ca rezultatele testului au intervenit din intamplare si sunt neconcludente. Pe langa observarea perioadelor de satietate, sau cat de mult timp a avut nevoie foamea pentru a se instala, au fost scanate creierele subiectilor.
Mesele cu glicemie mica au oferit mai mult timp inainte ca sa fie resimtita senzatia de impuls pentru a manca, in timp ce perioada pana la senzatia de foame a fost mai scurta dupa consumarea alimentelor cu IG inalt. Patru ore dupa fiecare masa cu IG inalt, nivelul zaharului din sange era mai scazut decat la patru ore dupa mesele cu IG scazut.
Ceea ce a impresionat si mai mult pe cercetatori a fost ceea ce au aratat scanarile. Dupa mesele cu IG inalt, a sporit activitatea din regiunea creierului asociata cu recompensarea si comportamentul pofticios. Asta a stimulat alte zone ale creierului asociate cu simtul mirosului.
Endocrinologul pediatru din Boston, David Ludwig, doctor in medicina, a fost co-autorul acestui studiu. El este un participant la cruciada pentru demonstrarea faptului ca acesti carbohidrati rafinati sunt sursa mancatului excesiv, a obezitatii si diabetului de tip 2.
El afirma ca doar inlaturarea carbohidratilor rafinati din dieta cuiva va duce la un stil de mancat mai putin compulsiv/dependent, pe langa imbunatatirea sanatatii generale.
Sursele pentru acest articol includ:
http://www.foxnews.com
http://www.ncbi.nlm.nih.gov
http://www.livescience.com
http://www.naturalnews.com/041207_carbohydrates_obesity_food_cravings.html - carbohodrati