Zonele umede constituie mediul de viata pentru o extraordinara diversitate de specii. Daca ne gandim la cele de pe la noi, ele sunt populate de pastravi si raci, testoase de balta si sturioni, scoici si pelicani, starci si egrete, vidre si castori, nuferi si plante carnivore – roua cerului spre exemplu. Este vorba de mii de specii salbatice, doar in apele noastre.
La nivel global, diversitatea este uluitoare. Ganditi-va la miile de specii de pesti, moluste, crocodili, pasari de balta de foarte multe feluri, hipopotami si foci de Baikal, migratia de somoni. Niste paradisuri acvatice care in mod natural colcaie de viata salbatica.
In fiecare an, pe 2 februarie, se sarbatoreste Ziua Internationala a Zonelor Umede. Originea sarbatorii e legata de anul 1971, cand la Ramsar, in Iran a fost adoptata Conventia internationala de protejare a zonelor umede. Pentru anul acesta, a fost decisa tema: zone umede si schimbari climatice.
Pana aici totul este bine si frumos. Doar ca nu prea sunt motive de sarbatoare. Aproape deloc.
Zonele umede se afla intr-o continua degradare: raurile sunt indiguite, canalizate; padurile de lunca defrisate rand pe rand; mlastinile sunt secate, drenate; lacurile naturale sunt transformate in pescarii, in crescatorii intensive de peste; apele de toate felurile acumuleaza nutrienti din agricultura si intra in proces de eutrofizare, infloriri algale cu efecte toxice.
Poluarea de toate felurile afecteaza organismele acvatice… iar cele vulnerabile dispar una dupa alta. Cum ar putea rezista la scurgerile provenite din tot felul de instalatii industriale, de la minerit, pesticide agricole, ape reziduale urbane cu poluare fecaloida, nenumarate reziduuri de medicamente?
Braconajul asupra pestilor, vanarea pasarilor de apa, introducerea voluntara sau involuntara a unor specii invazive… toate acestea mai adauga cateva ingrediente confruntarii cu probleme generalizate la nivel ecosistemic.
In ultima vreme, paraiele salbatice din Carpatii nostri au fost trase in conducte, iar genocidul produs de microhidrocentrale subrezeste si mai mult viabilitatea biodiversitatii acvatice. Deci, problemele sunt multe, complexe, si nu usor vor ajunge sa fie rezolvate.
Cat priveste schimbarile climatice, problematica este foarte complexa. Este o minune ca avem un climat planetar destul de stabil pe miliarde de ani, care a permis evolutia vietii. Desigur, au existat fluctuatii naturale, unele etape mai desertice, calde, altele mai reci, glaciare. Acum avem un interglaciar al glaciatiunii Cuaternare. Daca extrapolam trendurile din trecut, putem sa ne imaginam ca va reveni glaciatiunea in toata amploarea ei, cu dezvoltarea de noi calote de gheata continentala in america de Nord si Eurasia. La fel de bine se poate termina Cuaternarul, ceea ce ar insemna topirea ghetii de peste tot, si revenirea la starea obisnuita, cea in care gheata lipseste cu desavarsire de pe Planeta. Cat anume influenteaza oamenii aceste schimbari climatice, este o chestiune extrem de greu de decelat.
Ceea ce este evident, este ca schimbarile pot sa fie dure, masive si ca omenirea este constransa sa se adapteze la ele. Cred ca nici nu e cazul sa detaliem dimensiunile impactului schimbarilor climatice de orice fel… asupra biodiversitatii zonelor umede. Ni le putem cu totii imagina.
Ce se poate face? In primul rand, ar putea creste dorinta oamenilor de a intelege mai bine realitatile naturalistice. Si de a intelege mai bine modul in care civilizatia umana interfereaza cu marile procese ecosistemice globale. A percepe capacitatea de suport a Planetei, vulnerabilitatea ecosistemelor la tot felul de agresiuni umane. A incerca abordari care sa permita si altor vietati sa aiba un viitor decent… sa nu le impingem pe marginea extinctiei, prin hraparetia noastra, prin indiferenta si jalnicia umana fara de margini. Sa dam o sansa libelulelor, pescarusului albastru, lostritei… sa nu nimicim totul in jurul nostru. Sa lasam spatiu si o sansa de existenta pentru viata salbatica.
Dr. Peter Lengyel (Sighetu-Marmatiei, Maramures) este doctor in biologie, naturalist, blogger, pasionat de fotografie si filmari cu teme inspirate de natura. A publicat sapte carti pe subiecte legate de biodiversitate.
Ii puteti citi articolele aici: https://peterlengyel.wordpress.com/
O selectie foto si video eco: https://www.facebook.com/ecovideography/