(Povesti orientale) Un seic cu parul alb, fara dinti, a venit plangand intr-o zi la hakim: “Tu cel ce-i
ajuti pe oameni, ajuta-ma si pe mine! De-abia adorm si un vis pune stapanire pe mine. Visez ca ma indrept spre curtea interioara a unui harem. Femeile sunt ca florile unei gradini, ca merele unui pom si ca fecioarele promise de Mahommed credinciosilor musulmani in paradis: vesnic tinere si extreme de frumoase[1]. De-abia intru in curte si ele dispar intr-un coridor secret”.
Hakimul a ridicat din sprancene, s-a gandit cu mare grija la cele auzite si intr-un final a intrebat: “Tu probabil vrei ca eu sa iti dau un praf sau un medicament care sa te pazeasca de acest vis”. Naucit, seicul a strigat: “Nu, nicidecum asta. Singurul lucru pe care il doresc este ca, in vis, usa de la coridorul secret sa fie blocata astfel ca femeile sa nu mai fuga de mine”.
Sursa: The Wish Dream, in: Nossrat Peseschkian (1986), Oriental Stories as Tools in Psychotherapy, Merchant and the Parrot, Springer-Verlag, Berlin, p. 67 (traducere: Maria Diaconescu)
