Ce-ar fi daca constiinta umana nu ar fi inceputul si sfarsitul Darwinismului? Daca suntem doar niste pioni in jocul de strategie al porumbului, spre exemplu, in incercarea lui de a domina Pamantul?
Privind lumea din perspecitva unei plante reprezinta o cura pentru bolnavicioasa nevoie de auto-importanta a speciei umane. Iti dai seama imediat ca constiinta, pe care o pretuim si o consideram, stiti si voi, cununa-- incunuarea realizarilor naturii, constiinta umana este de fapt doar un alt set de unelte care ne permite sa ne intelegem in lume. Si e intr-un fel normal sa credem ca este cel mai bun instrument.
Dar, stiti si voi---vorba comediantului, "Deci, cine imi spune ca aceasta constiinta este un lucru bun si atat de important? Pai, constiinta." Deci cand te uiti la plante, realizezi ca esti unealta lor, si ca ele sunt la fel de interesante.
Scriitorul Michael Pollan ne invita sa privim lumea din perspectiva unei plante.
