Plantele pot face diferenta intre insectele de prada, atât dupa forma maxilei acestora, cât si "ascultând" diferitele vibratii generate de procesul de masticatie, arata un studiu recent efectuat de Heidi Appel de la Universitatea din Missouri. Astfel plantele pot raspunde luând diferite masuri, in functie de atacator, explica Appel.
Pentru ca plantele nu pot fugi de pradatori, asa cum fac animalele, si-au dezvoltat o serie intreaga de metode de aparare complexe pentru a alunga erbivorii si parazitii. Cele mai multe dintre acestea implica metode chimice de aparare, activate atunci când plantele se simt atacate.
"Plantele sunt mult mai inteligente decat am fi crezut,"
spune Appel.
Plantele pot face distinctia intre insectele inrudite
Cercetatorii stiu de multa vreme ca plantele poseda aceleasi "simturi" ca si animalele, insa le manifesta diferit. De exemplu, abilitatea plantelor de a cauta lumina indica abilitatea acestora de a "vedea" (simti) lumina, iar abilitatea lor de a reactiona la anumite substante chimice volatile produse in cadrul unor mecanisme de semnalizare emise de alte plante poate fi asemanat cu simtul mirosului.
Intr-un studiu recent, publicat in revista Frontiers in Plant Science (Granitele Stiintei Plantelor), Appel si colegii sai au demonstrat ca simtul tactil al plantelor este mai sofisticat decat se credea pâna acum. Cercetatorii au expus plante Arabidopsis (din familia mustarului) la doua specii separate de omizi si doua specii separate de afide (paduchii plantelor). Fiecare insecta de prada a fost lasata sa mestece plantele o anumita perioada de timp. Plantele care constituiau grupul de control au fost stimulate cu pensule din par de camila.
Dupa fiecare interventie, plantele erau culese si cercetatorii analizau manifestarea genelor. Au descoperit astfel ca au fost activate 2.778 de gene (din totalul de 28.000) ca reactie la insectele care au atacat frunzele. Unele dintre acestea aveau rolul de a regla reactiile de reglare, in timp ce altele pe cele de reglare a unor procese fiziologice precum utilizarea apei sau cresterea radacinii.
Reactiile la nivelul genelor au fost diferite nu doar la omizi si afide, dar si la fiecare specie de omizi si afide in parte. Astfel, mai putin de 25% dintre gene au reactionat la cele doua specii de omizi. Speciile de afide au declansat doar o reactie de pâna în 10% a acelorasi gene.
"Acest lucru demonstreaza clar ca plantele pot distinge insectele si reactioneaza in feluri diferite," spune Appel.
Plantele pot distinge insectele de prada si dupa sunet
Intr-un alt studiu recent, publicat in revista Oecologia, Appel si colegii sai au cautat sa identifice capacitatile de adaptare pentru a dovedi abilitatea plantelor de a detecta sunetul (vibratiile aerului). Cercetatorii stiu ca artropodele sunt cunoscute pentru comunicarea lor prin forme variate ale sunetului, precum si ca sunetele pe care unele insecte le scot când mesteca sunt atât de specifice incat sunt folosite de pradatorii acestora pentru a-si localiza prada. Cercetatorii si-au pus intrebarea daca si plantele ar putea folosi informatii similare pentru a declansa mecanisme de aparare contra insectelor care le mesteca frunzele sau pe cele ale plantelor din apropierea lor.
Pentru a testa aceste teorii, cercetatorii au inregistrat sunetul (foarte vag) al unei omizi care se hranea cu frunze de Arabidopsis, apoi a pus inregistrarea unui grup de astfel de plante. Au mai pus si sunetul distinct al unei alte insecte, precum si sunetul unei brize usoare.
Când au fost lasate omizile sa se hraneasca cu plante, acestea au eliberat ulei de mustar, cunoscut ca fiind un insecticid natural. Cand plantele au "ascultat" inregistrarea cu mestecatul omizilor, au avut aceeasi reactie de a elibera ulei de mustar, însa nu au facut acelasi lucru ca raspuns la briza sau la alte inregistrari. Acest lucru arata ca, intr-adevar, plantele raspund la vibratiile produse de zgomotul facut de insecte cand isi mesteca mancarea, iar aceste vibratii sunt suficiente pentru plante ca sa-si poata identifica pradatorii.
In continuare, Appel si colaboratorii sai îsi propun sa studieze reactia altor plante la sunetele pradatorilor, precum si fenomenul prin care insectele profita de mecanismele de aparare ale plantelor determinându-le sa formeze bile (excrescente anormale care pot proteja si hrani larvele de insecte).
Surse:
http://www.pri.org/stories/2014-01-09/new-research-plant-intelligence-may-forever-change-how-you-think-about-plants
http://american-seed.com/bad-vibrations/
http://academicminute.org/2014/10/appel-cocroft/