Denumire stiintifica: Berberis vulgaris.
Denumire populara: dracina, gard viu, dragina, lemn galben.
Prezentare. Dracila este un arbust foarte spinos, cu o inaltime de pana la trei metri. Face parte din familia berberidaceelor. Dracila dezvolta niste radacini foarte puternice, de un galben intens la interior si galben-maro la nivelul coajei. Aceste radacina o ajuta sa se regenereze, chiar daca este distrusa. Tulpina este ramuroasa si bine inarmata cu spini cafenii sau galbeni. Frunzele sunt alterne. Florile, grupate in niste ciorchini de circa sase centimetri lungime, au culoarea galbena. Dracila infloreste la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Fructul sau este o bobita alungita, comestibila, cu gust acru, astringent. Dracila este prezenta mai ales in zonele deluroase, prin tufarisuri, la marginea padurilor, pe camp in zonele accidentate. Prefera locurile insorite. Este cultivata si ca arbust ornamental sau in loc de gard, datorita spinilor neiertatori.
Pentru uz medicinal se recolteaza fructele, frunzele, coaja, radacinile si florile din care se prepara infuzie, tincturi, extracte, sirop. Fructele sunt folosite si in alimentatie, fiind bune pentru dulceata si pentru preparate de patiserie.
Substante active importante: doua substante specifice numite barberina si oxiacantina, prezente in scoarta si radacini, acid malic si vitamina C in fructe.
Intrebuintari. Majoritatea specialistilor sunt de acord asupra faptului ca preparatele pe baza de dracila actioneaza benefic in cazul afectiunilor hepato-biliare. Extractele de dracila sporesc de doua-trei ori secretia bilei, sporind si calitatea produselor biliare.
Preparatele din frunze de dracila maresc contractiile uterine, fiind indicate si in tratamentul colicilor biliare. Dracila este un agent de regularizare a activitatii gastrointestinale, fiind un bun laxativ si un diuretic eficient. Alte utilizari in terapii medicinale: in cazuri de hepatita, icter, guta, reumatism, varice, hemoroizi, scorbut.
In prezent, este tot mai acreditata ideea potrivit careia un consum moderat si cvasi-permanent de preparate de dracila (dulceturi, jeleuri) ar actiona in mod preventiv
impotriva unor cancere.
