2010 a fost un an foarte bun pentru mine, din punct de vedere profesional. Am avut aproape 100 de concerte si aparitii TV/Radio. Promovam noul album, „Color”. Pe de alta parte eram stresat, sedentar, supraponderal si cu sistemul imunitar la pamant. Totul a culminat cu zona zoster, aparuta dupa un lung turneu.
M-am hotarat apoi sa fac o serie de schimbari pe plan personal si profesional, majoritatea fiind surprinzatoare pentru prieteni, colegi sau apropiati:
1. Am rarit numarul concertelor si al turneelor
2. Am devenit interesat in meditatia zazen si yoga (noiembrie 2010)
3. Am renuntat la cafea (februarie 2011)
4. Am tinut un post negru de 7 zile (mai 2011)
5. Am devenit vegan si in scurt timp raw vegan (mai-iunie 2011)
6. Am refuzat sa mai cant in locatiile in care se fumeaza (iunie 2011)
7. Am mers singur cu bicicleta Bucuresti-Brasov si retur (168 kmx2, aprilie 2012)
8. Am inceput sa alerg si am participat la 5 semi-maratoane (2012)
9. Am lansat un album gratuit, liber la descarcare (februarie 2013)
10. M-am mutat in Sud Estul Asiei (mai 2013, acum locuiesc in Cambodgia)
Parca venita ca un ajutor in acel moment greu, cartea lui Kenny Werner: „Maestrie fara efort”, mi-a oferit un adevarat manual despre cum sa trec peste problemele mele. In carte se mentioneaza fricile si angoasele unui muzician. M-am regasit in totalitate. Kenny Werner vorbeste despre ego si cum acesta da nastere fricii. Avea un ghid audio pentru meditatie. Erau idei total noi pentru mine, dar le-am aplicat cu un succes imediat. Am devenit mult mai relaxat, iar prestatia mea muzicala s-a imbunatatit considerabil. Am tinut sa merg mai departe si am citit cartile la care Kenny Werner facea referire.
Astfel, am ajuns la Buddhism Zen („Mintea Zen, Mintea Incepatorului” Shunryu Suzuki) si Yoga. Am inceput sa practic singur meditatia Zazen si Hatha Yoga. Mintea mi-a devenit mai concentrata si asta a dus la alte schimbari. Desi eram bautor inrait de cafea (3 cani mari pe zi), am renuntat foarte usor la acest stimulent. L-am considerat total inutil. Aceasta a fost prima mea schimbare in regimul alimentar.
Cartea „Calea Luptatorului Pasnic” de Dan Millman m-a inspirat sa devin vegetarian si inainte, sa fac un post negru de 7 zile, pentru detoxificare. A fost o saptamana grea, timp in care am slabit 10kg, de la 93 la 83. Am 186cm in inaltime. Dupa post, am devenit vegan, pentru ca am renuntat si la lactate si la oua. Dupa doar o saptamana, o prietena mi-a vorbit despre curentul raw vegan si, desi la inceput mi s-a parut extrem, cartea lui David Wolfe „The Sunfood Diet Success System” m-a convins ca este cea mai eficienta dieta.
In urmatoarele luni de zile, regimul meu alimentar a fost compus dintr-un smoothie de fructe dimineata si o salata imensa dupa-amiaza. Am mai slabit 10kg, pana la 73, si aveam foarte multa energie. Atunci m-am hotarat sa alerg. Nu mai facusem asta de 17 ani, din liceu, cand jucam basket la club si in echipa scolii. La inceput, puteam sa alerg doar cativa metri, dar am crescut incet volumul pana cand am ajuns sa alerg primul semi-maraton (21 km) in anul urmator.
Pentru ca aveam multa rezistenta, mai multa decat ma tineau tendoanele in alergare, am hotarat sa ma apuc si de ciclism, ca sport auxiliar. Dupa ce am facut cateva drumuri in jurul Bucurestiului, am decis sa merg cu bicicleta pana acasa (la Brasov), de paste. A fost o nebunie. 10 ore de mers pe DN1, cu doua cutii de curmale si un calup de banane pe post de combustibil. M-am intors dupa doua zile, tot cu bicicleta, pe o ploaie rece de primavara. Am fost uimit cat am putut sa rezist si a fost o confirmare ca noul meu regim alimentar ma sustine in totalitate.
In alergare, am fost interesat de minimalism. La inceput, am alergat cu pantofi de plaja cu talpa plata. Apoi am alergat in sandale tarahumara (confectionate chiar de mine) si cand aveam iarba sau nisip la dispozitie, alergam in picioarele goale. Sunt in special focalizat pe alergarea montana. Am participat pana acum la 3 semi-maratoane montane (Cozia, Cheile Rasnoavei, Ciucas) si la 2 semi-maratone de sosea, ambele la Bucuresti. Mi-ar placea ca la un moment dat sa pot termina un ultra-maraton de 100km in munti. Ma antrenez pentru asta.
Imediat dupa trecerea la raw-veganism, am renuntat la fumatul pasiv. Cea mai mare parte din concertele mele, se desfasurau in cluburi in care se fumeaza. Am considerat ca este total nesanatos, asa ca am anuntat oficial ca nu voi mai concerta in locatii in care se fumeaza, decat in rare exceptii. Stiam ca numarul concertelor se va diminua considerabil, dar sanatatea trebuie sa vina pe primul loc. Spre norocul meu, unele cluburi au acceptat sa faca seri de nefumatori atunci cand cantam eu si cea mai mare parte din spectatorii fumatori au fost de acord sa participe la concertele mele in noile conditii.
In octombrie 2011 am mai facut un pas in dieta mea, dupa ce am citit cartea „80-10-10”, de Douglas Graham. Am invatat sa cresc numarul caloriilor provenite din fructe si sa le diminuez pe cele provenite din grasimi (uleiuri, nuci sau seminte). Am devenit mai puternic, am pus mai usor masa musculara si digestia s-a imbunatatit.
Acum, Frugivor este termenul care ma descrie cel mai bine din punct de vedere alimentar. In dictionarul explicativ se da urmatoarea definitie: „Frugivor – (animal) care se hraneste in mod special cu fructe”. Este adevarat, aproximativ 85% din calorii imi provin din fructe. Intr-o zi obisnuita mananc 2-3 mese mono-fruct. La fiecare masa, mananc un singur tip de fruct, pana ma satur. Seara completez meniul cu o salata, daca simt nevoia de aport de sare, fara a adauga sare in salata. Prin pofta de sarat, ma refer la sodiu, care se gaseste in verdeturi. Daca inca imi este foame dupa salata, mananc niste seminte (floarea soarelui, dovleac, in, canepa) sau nuci (migdale, caju, nuci, nuci braziliene). Aportul caloric variaza in functie de cat de incarcata a fost ziua. Inot, merg pe bicicleta, alerg, fac yoga. In unele zile sunt foarte activ, in altele mai mult stau. Cateodata mananc 2000-2500 de calorii, alteori ajung la peste 6000. In medie, sunt aproximativ 4000 de calorii.
Am spus ca 85% din calorii imi provin din fructe, probabil sunteti curiosi de unde vin celelalte 15%, atunci cand nu vin din salate, nuci si/sau seminte. Nu sunt perfect. 36 de ani am mancat obisnuit si am fost crescut pe faina alba, care este un drog, foarte apropiat de cocaina. Dintre mancarurile gatite, pofta cea mai mare o am pentru produsele din faina alba (covrigi, paine sau biscuiti). Asta se intampla pentru ca faina alba nu are fibra, iar produsele din faina au foarte putina apa. Astfel se digera ultra rapid si corpul primeste un soc total nenatural, care da dependenta.
Perioade lungi de timp am fost foarte strict, si nu a fost deloc bine pentru confortul mental. Acum imi permit cateodata un covrig, pachet de biscuiti sau putina paine la salata desi stiu ca nutritional vorbind, nu primesc nimic in plus, iar alimentele respective sunt departe de ceea ce caut eu. Adica nu sunt crude (au fost puse la cuptor), nu sunt proaspete (graul si faina au fost depozitate ani de zile pana sa fie gatite), nu sunt intregi (nu au fibra) si majoritatea nici vegane. Nu mai consider importante aceste accidente. Mai mult ma intereseaza sa mentin acest demers, de a gasi in fiecare zi cele mai hranitoare alimente. Care pot fi acestea, daca nu fructele proaspete, coapte, organice si neprocesate?
Continuarea fireasca a acestui intreg proces de reconditionare a corpului meu este mutarea la tropice. Noi oamenii am evoluat in zona tropicelor. Am plecat din aceste zone relativ recent. Din aceasta cauza, climatul tropical provoaca un stres limitat asupra organismului. Aici gasim acele alimente pentru care suntem cel mai bine adaptati: fructe dulci si proaspete. Corpul poate producei, prin contactul cu soarele, vitamina D pe tot timpul anului. Temperatura este constanta si confortabila. Ziua si noaptea sunt tot timpul egale (12 ore), ideal pentru refacerea prin somn, in mod special refacerea glandelor suprarenale.
Odata ce m-am hotarat sa ma localizez la tropice, a trebuit sa aleg unde anume. Erau doar 4 optiuni viabile. America centrala, Africa, India/Sri Lanka sau Asia de Sud Est. America Centrala e cam departe de Romania si preturile sunt mari. Africa e instabila politic, singura tara cat de cat ok e Tanzania, dar mi s-a parut cam limitat sa poti locui doar intr-o tara. India mi se pare insalubra, dar Sri Lanka inca ma atrage, mai ales ca tatal meu a locuit acolo doi ani fiind una dintre cele mai placute perioade pentru el. In cele din urma am ales Asia de Sud Est pentru ca toti parametrii: preturi, curatenie, siguranta, dezvoltare sunt la un nivel acceptabil pentru mine. Zona este vasta si sunt optiuni multe: Malaezia, Indonezia, Laos, Thailanda, Myanmar, Filipine, Vietnam sau Cambodgia.
In Asia de Sud Est e usor sa stai la ocean. Desi sunt din Brasov, sunt nascut la Constanta si in copilarie, toate verile le-am petrecut la mare. Iubesc plaja, imi place sa inot si sa stau la soare. Sa pot face asta oricand pe parcursul anului este extraordinar.
Inainte sa plec, am tinut sa fac un cadou fanilor mei. Am lansat un album gratuit intitulat Blues La Prima. Contine toate piesele clasice de blues pe care le-am cantat de-a lungul anilor. Oricine poate sa descarce sau sa asculte materialul direct de pe saitul meu. www.cyfer.ro
In mai 2013 am decolat catre Kuala Lumpur (Malaezia). Am stat doua luni in Thailanda, iar apoi m-am mutat in Cambodgia. Am fost intrebat de mai multe ori ce fac in Asia de Sud Est, daca am vreo slujba, sau din ce traiesc. Raspunsul meu scurt este: „sunt strangator, mi-am facut economii”. Unii cred ca am castigat la loto, sau am o sursa obscura de venit, dar secretul nu sta in banii pe care ii fac, ci in banii pe care nu-i cheltui. In ultimii ani mi-am redus drastic cheltuielile. Am renuntat la o serie de obiecte nefolositoare. Procesul continua si acum. Ma indrept spre minimalism, spre o viata din ce in ce mai simpla.
Iata un calcul simplu, pentru a vedea ce suma as putea pierde anual, sau ce suma cheltuie anual un om obisnuit (statistic vorbind) in Romania.
Nu fumez, dar 45% din barbatii Romani fac asta. In medie un fumator cheltuie 700 euro/an pe tigari;
Nu consum alcool. Estimez ca bautura unui om obisnuit in Bucuresti costa cel putin 500 euro/an: nimic exagerat, cateva beri, putin vin si eventual una mica.
Nu beau cafea sau ceai. Acestea ma costau 100 euro/an.
In ultimii 2 ani am redus aproape la zero mersul cu masina personala. Am mers oriunde in oras pe jos. Am folosit trenul, atunci cand am iesit din Bucuresti. In medie, automobilul propriu ma costa 3000 euro/an, incluzand aici motorina, reparatiile, reviziile si spalatoria. In ultimul an m-a costat doar o mie euro, deci o economie de doua mii euro.
Nu mi-am mai cumparat medicamente, si am fost un singur control medical de rutina, de cand am schimbat regimul alimentar. Romanii cheltuie pe afectiuni cronice usoare cel putin 250 euro/an.
In ultimul an, nu mi-am mai cumparat haine sau incaltaminte. Si-asa mi se pare ca am enorm de multe si apuc sa port doar o mica parte din ele. Aici mi-e mai greu sa estimez cat as fi cheltuit sau cat ar cheltui un om obisnuit: 300euro/an?
N-am dat drumul la caldura toata iarna. Probabil o sa vi se para extrem, dar eu am observat ca atunci cand consumul de calorii e suficient (asta la mine insemna 4500-5000 calorii, majoritatea din carbohidrati), corpul are suficienta energie sa se incalzeasca singur. A fost cea mai placuta iarna a a mea, din punct de vedere al confortului termic si am dormit in fiecare noapte cu geamul deschis. Salvati: 300 euro.
Alimentele nu m-au costat mai mult decat atunci cand mancam junk. Tin sa precizez asta, pentru ca multi imi spun: „Probabil te costa o avere sa mananci doar fructe si legume crude”. Insa, devenind mai experimentat in acest stil de viata, stii cum sa reduci costurile. Inainte sa plec din Romania imi cumparam aproape totul din Piata Sudului (Bucuresti), care este foarte ieftina. Alergam pana acolo, 5km, dupa care ma intorceam pe jos cu 20 kg in maini. E un super antrenament. Are si un nume: „mersul fermierului”. Lucrezi aproape fiecare muschi din corp. Am renuntat si la acele super alimente folosite in lumea raw vegan (spirulina, maca, uleiuri, seminte exotice si celebrul goji).
Pe langa banii salvati anual, am scapat de o mare parte din lucrurile pe care le detineam: toate electrocasnicele (cuptor cu microunde, steamer, oale sub presiune, gratar, etc... nefolositoare pentru un raw vegan). Am vandut si o parte din sculele muzicale si electronicele pe care nu le mai foloseam sau erau redundante. Din aceste vanzari am strans 4000 euro.
In total 4150 euro pe care as fi putut sa-i cheltui in ultimul an. Daca adun si cei 4000 euro obtinuti din obiecte nefolositoare, inseamna 8150 euro sau 10800$. E o suma destul de mare si pentru Romania, dar in Cambodgia e enorm. Aici traiesc foarte bine, cu 400$/luna, deci 10800$ inseamna doi ani de stat la soare si mancat fructe tropicale.
Dupa cum vedeti, nu trebuie sa fii milionar, sau sa castigi la loto pentru a te muta o perioada la tropice. Trebuie doar sa decizi foarte clar daca vrei asta, sa-ti definesti prioritatile, sa-ti stabilesti un plan pe termen mediu si sa te tii de el cu tenacitate.
Aceasta este povestea schimbarii mele si simt ca este doar inceputul. Schimbarile adevarate au loc in interiorul meu, iar actiunile mele exterioare sunt doar o reflexie a procesului. Important este sa dezovoltam concentrarea mintii. Doar asa putem obtine satisfactia: realizand ca micile distractii ale mintii, cele mai facile fiind mancarea junk si viciile, duc in cele din urma la suferinta.
Mai multe despre Calin, gasiti pe pagina sa www.cyfer.ro
< Daca ai o poveste despre modul in care ai reusit sa-ti transformi viata, daca vrei sa ii inspiri si pe altii sa faca la fel , trimite-ne povestea ta la adresa office@viataverdeviu.ro iar noi o vom publica pe site. De asemena asteptam si marturii/tesitimoniale video, indiferent de calitatea imaginii, important fiind continutul si mesajul transmis.>
Va dorim o viata verde viu!